Fiica lui Putin a fost promovată ca să ajute economia în prăbușire a Rusiei. Va conduce un mare grup de lobby

Fiica președintelui rus Vladimir Putin, Katerina Tihonova, a fost numită copreședintă a unui grup care consiliază pe tema importurilor Rusiei, într-o încercare aparentă de a ajuta economia Moscovei, care are dificultăți din cauza sancțiunilor.

Institutul de știri de stat RBC a anunțat miercuri, 13 iulie, că Tihonova, în vârstă de 35 de ani, despre care se crede că este fiica cea mică a lui Putin, a fost numită copreședinte al consiliului de coordonare pentru înlocuirea importurilor al Uniunii Industriașilor și Antreprenorilor din Rusia (RSPP), potrivit newsweek.com.

RSPP, înființată în iunie 1990, este o organizație neguvernamentală care promovează interesele comunității de afaceri din Rusia. Potrivit site-ului său web, grupul a fost înființat pentru a promova interesele de afaceri rusești în Rusia și în străinătate.

Unele sancțiuni care au fost impuse Rusiei ca răspuns la invazia Ucrainei de către Putin din 24 februarie includ oprirea achizițiilor de energie rusă, înghețarea accesului la unele dintre rezervele valutare ale țării și blocarea Rusiei de la accesul la sistemul bancar global SWIFT.

De atunci, Rusia a experimentat o penurie de bunuri esențiale, în timp ce economia țării a cunoscut o scădere. Datele produse luna trecută de Serviciul Federal de Statistică al Rusiei privind starea economiei țării au indicat că producția a scăzut într-un număr de sectoare.

La începutul acestei luni, instituția neguvernamentală de dezvoltare Innopraktika a declarat pentru RBC că Tikhonova, o fostă dansatoare competitivă devenită director tehnic, a primit o ofertă de a se alătura consiliului, dar nu a fost încă de acord. În prezent, conduce Innopraktika și este directorul a două inițiative ale Universității de Stat din Moscova: Fundația Națională pentru Dezvoltare Intelectuală (NIDF) și Centrul Național de Rezervă Intelectuală (NIRC).

Președintele rus este în mod notoriu foarte discret în ceea ce privește viața sa personală și a refuzat să recunoască public numele copiilor săi. Însă în aprilie, Departamentul de Trezorerie al SUA le-a identificat pe Tihonova și pe Maria Vladimirovna Voronțova drept fiicele sale sancționate din cauza războiului din Ucraina.

„Katerina Vladimirovna Tihonova și Maria Vladimirovna Voronțova sunt fiicele președintelui rus Putin”, a spus departamentul la acea vreme. „Tihonova este un director de tehnologie a cărui activitate susține GoR și industria de apărare. Voronțova conduce programe finanțate de stat care au primit miliarde de dolari de la Kremlin pentru cercetarea genetică și sunt supravegheate personal de Putin”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#fiica #criză #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne un jucător modest pe piața mondială a produselor agricole și alimentare, în condițiile în care exporturile agroalimentare ale țării au totalizat aproximativ 1,84 miliarde de dolari în anul 2025. Prin comparație, Statele Unite, Brazilia și China înregistrează exporturi de zeci și chiar sute de miliarde de dolari, potrivit unui clasament prezentat de platforma GeoStatistica.

Conform graficului, Statele Unite domină clasamentul, cu exporturi agricole de 181,3 miliarde de dolari, urmate de Brazilia, cu 144,4 miliarde de dolari, și China, cu 74,8 miliarde de dolari. Pe pozițiile următoare se situează Canada, cu 66,6 miliarde de dolari, Mexicul, cu 49,9 miliarde, și Indonezia, cu 49,7 miliarde de dolari.

În top mai figurează Australia, cu exporturi de 45,8 miliarde de dolari, India, cu 45,5 miliarde, Thailanda, cu 41,8 miliarde, Franța, cu 38,7 miliarde, și Rusia, cu 28,3 miliarde de dolari.

Raportată la aceste valori, Republica Moldova exportă produse agroalimentare de aproape 99 de ori mai puțin decât Statele Unite, de 79 de ori mai puțin decât Brazilia și de aproximativ 15 ori mai puțin decât Rusia. Comparația este însă orientativă, deoarece graficul internațional nu precizează anul de referință și metodologia de calcul, în timp ce datele pentru Moldova vizează anul 2025.

Potrivit datelor UN Comtrade, exporturile agroalimentare moldovenești au atins în 2025 aproximativ 1,838 miliarde de dolari, echivalentul a aproape 49% din exporturile totale de mărfuri ale țării. Față de anul precedent, când acestea au constituit circa 1,624 miliarde de dolari, a fost înregistrată o creștere de aproximativ 13%.

Cea mai mare contribuție la exporturile agroalimentare ale Republicii Moldova a avut-o răsărita, ale cărei semințe au fost exportate în valoare de 431,7 milioane de dolari. Urmează grâul, cu 180,9 milioane de dolari, rapița, cu 149,2 milioane de dolari, și vinul, cu 148,7 milioane de dolari.

Exporturile de fructe sâmburoase, inclusiv prune, cireșe, caise și piersici, au generat aproximativ 95 de milioane de dolari, în timp ce uleiul de răsărită a adus 88,7 milioane de dolari, iar merele și perele alte 73,6 milioane de dolari.

Datele scot în evidență una dintre vulnerabilitățile structurale ale sectorului agroalimentar moldovenesc: dependența ridicată de exporturile de materie primă. Numai semințele de răsărită, grâul și rapița au generat încasări de aproximativ 762 de milioane de dolari, reprezentând peste 41% din totalul exporturilor agroalimentare.

În același timp, diferența dintre exporturile de semințe de răsărită, de 431,7 milioane de dolari, și cele de ulei de răsărită, de numai 88,7 milioane de dolari, evidențiază ponderea mult mai mare a materiei prime în vânzările externe ale acestui sector. Această structură ridică problema dezvoltării capacităților de procesare și a creșterii valorii adăugate a produselor agricole moldovenești.

În ceea ce privește piețele de desfacere, Uniunea Europeană rămâne principala destinație a produselor agroalimentare din Republica Moldova, absorbind aproximativ 61,5% din exporturile sectorului în anul 2025. Turcia reprezintă o altă piață importantă, în special pentru semințele de răsărită și porumb.

#Cereale #export #Moldova