Ce vrea Putin de la Zelenski ca să pună capăt războiului

Kremlinul a cerut din nou Ucrainei să recunoască anexarea Crimeei de către Rusia și „independența” așa-numitelor republici din Donbas, „DNR” și „LNR”, pentru a pune capăt războiului.

Moscova consideră că Ucraina trebuie să fie de acord cu „realitățile teritoriale predominante”, a declarat de ministrul adjunct de externe al țării agresoare, Andrei Rudenko, într-un interviu pentru agenția de presă Interfax.

În plus, partea rusă dorește ca Kievul să-și stabilească statutul neutru și non-nuclear.
Potrivit viceministrului, Kremlinul va continua să insiste ca autoritățile ucrainene să dea un „răspuns clar” la propunerile Federației Ruse.

Rușii intenționează să-și adapteze acțiunile ulterioare cu situația „de pe teren”, care este în continuă schimbare. Rudenko a anunțat acordul Rusiei de a relua dialogul cu Ucraina dacă partea ucraineană „își exprimă dorința de a reveni la masa negocierilor”.

Reamintim că Biroul Președintelui Ucrainei a propus o serie de condiții pentru ca Moscova să reia procesul de negocieri pentru încheierea unui acord de pace.

În primul rând, Kievul insistă asupra încetării focului și a retragerii tuturor formațiunilor armate ruse de pe teritoriul ucrainean.

Anterior, șeful delegației ucrainene, David Arakhamia, a declarat că negocierile cu Federația Rusă ar putea fi reluate la sfârșitul lunii august. Până atunci, Kievul trebuie să-și consolideze poziția de negociere cu rezultate pe câmpul de luptă.

Între timp, președintele sârb Aleksandar Vucic a vorbit despre planurile lui Putin de a ocupa întregul Donbass și de a se întoarce către Ucraina și Occident cu o propunere . Liderul sârb consideră că „iadul” așteaptă Europa dacă propunerea șefului Kremlinului este respinsă.

#Zelenski #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.