Ce vrea Putin de la Zelenski ca să pună capăt războiului

Kremlinul a cerut din nou Ucrainei să recunoască anexarea Crimeei de către Rusia și „independența” așa-numitelor republici din Donbas, „DNR” și „LNR”, pentru a pune capăt războiului.

Moscova consideră că Ucraina trebuie să fie de acord cu „realitățile teritoriale predominante”, a declarat de ministrul adjunct de externe al țării agresoare, Andrei Rudenko, într-un interviu pentru agenția de presă Interfax.

În plus, partea rusă dorește ca Kievul să-și stabilească statutul neutru și non-nuclear.
Potrivit viceministrului, Kremlinul va continua să insiste ca autoritățile ucrainene să dea un „răspuns clar” la propunerile Federației Ruse.

Rușii intenționează să-și adapteze acțiunile ulterioare cu situația „de pe teren”, care este în continuă schimbare. Rudenko a anunțat acordul Rusiei de a relua dialogul cu Ucraina dacă partea ucraineană „își exprimă dorința de a reveni la masa negocierilor”.

Reamintim că Biroul Președintelui Ucrainei a propus o serie de condiții pentru ca Moscova să reia procesul de negocieri pentru încheierea unui acord de pace.

În primul rând, Kievul insistă asupra încetării focului și a retragerii tuturor formațiunilor armate ruse de pe teritoriul ucrainean.

Anterior, șeful delegației ucrainene, David Arakhamia, a declarat că negocierile cu Federația Rusă ar putea fi reluate la sfârșitul lunii august. Până atunci, Kievul trebuie să-și consolideze poziția de negociere cu rezultate pe câmpul de luptă.

Între timp, președintele sârb Aleksandar Vucic a vorbit despre planurile lui Putin de a ocupa întregul Donbass și de a se întoarce către Ucraina și Occident cu o propunere . Liderul sârb consideră că „iadul” așteaptă Europa dacă propunerea șefului Kremlinului este respinsă.

#Zelenski #razboi #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.