Preţul petrolului scade cu 2 USD, înainte de o potenţială majorare a dobânzii în SUA. În Moldova se ieftinesc carburanții

14 Iul. 2022, 21:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2022, 21:16 // Actual //  bani.md

Preţul petrolului a scăzut cu peste 2 dolari joi, investitorii concentrându-se pe perspectiva unei majorări importante a ratei de dobândă în SUA la sfârşitul acestei luni, care ar putea opri inflaţia, dar în acelaşi timp ar putea afecta cererea de petrol, scrie Reuters.

Contractele futures ale petrolului Brent pentru luna septembrie au scăzut cu 1,23 dolari, la 98,34 dolari pe baril, după ce au pierdut peste 2 dolari în timpul şedinţei şi sunt pe cale să termine pentru a treia oară la rând sub 100 de dolari.

Ţiţeiul american West Texas Intermediate pentru livrare în august a fost la 94,89 dolari pe baril, în scădere cu 1,41 dolari, reducând pierderile după ce a scăzut cu peste 2 dolari.
Preţul petrolului a scăzut în ultimele două săptămâni din cauza temerilor legate de recesiune, în ciuda scăderii exporturilor de ţiţei şi produse rafinate din Rusia, pe fondul sancţiunilor occidentale şi a întreruperii aprovizionării în Libia.

„În mod clar, accentul se pune acum pe partea de cerere a ecuaţiei petrolului. Raportul săptămânal de ieri al EIA (Administraţia americană pentru informaţii în domeniul energiei) a arătat acumulări considerabile în stocurile de produse”, a declarat Tamas Varga, analist la PVM Oil Associates.

„Daunele colaterale ale temerilor crescânde legate de inflaţie sunt reprezentate de dolarul puternic, care, de asemenea, afectază negativ preţul petrolului. Interesant este că pieţele fizice sunt încă puternice, dar schimbarea sentimentului investitorilor financiari este în prezent forţa motrice dominantă.”

Rezerva Federală a SUA este văzută intensificând lupta cu inflaţia aflată la maximul a 40 de ani cu o majorare supradimensionată a ratei de 100 de puncte de bază în această lună, după ce un raport sumbru privind inflaţia a arătat o accelerare a presiunilor asupra preţurilor. Reuniunea de politică monetară a Fed este programată pentru 26-27 iulie.

Se aşteaptă ca majorarea ratei Fed să urmeze o mişcare surpriză similară a Băncii Canadei, miercuri.

Investitorii s-au îndreptat, de asemenea, către dolar, considerat adesea un activ de refugiu sigur. Indicele dolarului a atins miercuri un maxim al ultimilor 20 de ani, ceea ce face ca achiziţiile de petrol să fie mai scumpe pentru cumpărătorii din afara SUA.

În Europa, semnalele au fost, de asemenea, pesimiste pentru cerere, Comisia Europeană reducând prognoza de creştere economică şi ridicând rata aşteptată a inflaţiei la 7,6%.
Îngrijorările legate de restricţiile COVID-19 în mai multe oraşe chinezeşti pentru a ţine în frâu noile cazuri de subvarietate foarte infecţioasă au ţinut, de asemenea, în frâu preţurile petrolului.

Preşedintele SUA, Joe Biden, va zbura vineri în Arabia Saudită, unde va participa la un summit al aliaţilor din Golf şi le va cere acestora să pompeze mai mult petrol.
Cu toate acestea, capacitatea de rezervă la Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol este tot mai redusă, majoritatea producătorilor pompând la capacitate maximă, şi nu este clar cât de mult mai poate aduce Arabia Saudită în plus pe piaţă.

10 Aug. 2026, 14:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Aug. 2026, 14:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a exportat 84.124 de tone de rapiță în iulie 2026, cu 29,3% sau aproximativ 35.000 de tone mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija.

În iulie 2025, exporturile ajunseseră la 119.059 de tone. Rija susține însă că debutul mai modest al noului sezon nu indică neapărat o recoltă mai slabă, ci reflectă problemele logistice și instabilitatea prețurilor de pe piața regională.

Recoltele raportate de fermieri sunt bune, iar în numeroase gospodării productivitatea rapiței se apropie de trei tone la hectar. Ritmul exporturilor a fost încetinit în special de congestia din porturi și vămi, precum și de incertitudinile provocate de situația din Marea Neagră și Marea Azov.

Restricțiile de navigație prin Strâmtoarea Kerci și intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale au provocat inițial o creștere a prețurilor, alimentată de prima de risc geopolitic. Ulterior, cotațiile au scăzut brusc, iar mai mulți traderi și-au suspendat temporar achizițiile, așteptând stabilizarea pieței.

În pofida scăderii volumelor, prețul mediu de export a urcat de la 9,10 lei pentru un kilogram în iulie 2025 la 10,11 lei în iulie 2026, ceea ce reprezintă o creștere de peste 11%. Majorarea a fost determinată în mare parte de explozia costurilor logistice.

Transportarea unei tone de marfă din nordul țării până la Giurgiulești s-a scumpit de la 480–500 de lei la aproximativ 880 de lei, cu până la 83%. Cursa până la Constanța a ajuns de la 40 la 64 de euro pentru o tonă, înregistrând o creștere de 60%.

Și transportul naval s-a scumpit puternic. Costul transportării mărfurilor cu barjele între Giurgiulești și Constanța, cotat anterior la 13–15 dolari pentru o tonă, a urcat până la aproximativ 25 de euro, iar în unele cazuri – până la 35 de euro.

Rija explică scumpirile prin majorarea prețului motorinei, cozile de la punctele vamale și congestia din Portul Giurgiulești. Din cauza timpului pierdut, camioanele efectuează mai puține curse, iar costurile suplimentare sunt incluse în tariful achitat pentru fiecare tonă.

Încasările exportatorilor au coborât de la 1,08 miliarde de lei în iulie 2025 la 850,5 milioane de lei în iulie 2026, marcând o scădere de 21,5%.

Piața rămâne puternic concentrată: primii cinci exportatori au asigurat aproape 70% din volumul total. OROM-IMEXPO conduce clasamentul cu 17.093 de tone, urmată de RUSAGRO-PRIM, cu 15.085 de tone, și VADALEX GRAINS, cu 13.009 tone. CARVIDON-TRADE a exportat 7.355 de tone, iar AGROSTOC – 5.078 de tone.

România a absorbit peste 94% din rapița moldovenească exportată în iulie – 79.370 de tone din totalul de 84.124 de tone. Bulgaria, care în mod tradițional era unul dintre principalii cumpărători, lipsește din lista destinațiilor.

Aproximativ 58% din marfă a fost transportată pe cale rutieră, 35% pe cale navală și numai 7% pe calea ferată. Punctul vamal Cahul a gestionat 38.937 de tone, iar complexul de la Giurgiulești – aproape 30.000 de tone.

Potrivit economistului, sezonul 2026–2027 are șanse să recupereze decalajul în lunile următoare, dacă situația din Marea Neagră, nivelul Dunării și blocajele logistice nu vor provoca noi perturbări.