Preţul petrolului scade cu 2 USD, înainte de o potenţială majorare a dobânzii în SUA. În Moldova se ieftinesc carburanții

14 Iul. 2022, 21:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2022, 21:16 // Actual //  bani.md

Preţul petrolului a scăzut cu peste 2 dolari joi, investitorii concentrându-se pe perspectiva unei majorări importante a ratei de dobândă în SUA la sfârşitul acestei luni, care ar putea opri inflaţia, dar în acelaşi timp ar putea afecta cererea de petrol, scrie Reuters.

Contractele futures ale petrolului Brent pentru luna septembrie au scăzut cu 1,23 dolari, la 98,34 dolari pe baril, după ce au pierdut peste 2 dolari în timpul şedinţei şi sunt pe cale să termine pentru a treia oară la rând sub 100 de dolari.

Ţiţeiul american West Texas Intermediate pentru livrare în august a fost la 94,89 dolari pe baril, în scădere cu 1,41 dolari, reducând pierderile după ce a scăzut cu peste 2 dolari.
Preţul petrolului a scăzut în ultimele două săptămâni din cauza temerilor legate de recesiune, în ciuda scăderii exporturilor de ţiţei şi produse rafinate din Rusia, pe fondul sancţiunilor occidentale şi a întreruperii aprovizionării în Libia.

„În mod clar, accentul se pune acum pe partea de cerere a ecuaţiei petrolului. Raportul săptămânal de ieri al EIA (Administraţia americană pentru informaţii în domeniul energiei) a arătat acumulări considerabile în stocurile de produse”, a declarat Tamas Varga, analist la PVM Oil Associates.

„Daunele colaterale ale temerilor crescânde legate de inflaţie sunt reprezentate de dolarul puternic, care, de asemenea, afectază negativ preţul petrolului. Interesant este că pieţele fizice sunt încă puternice, dar schimbarea sentimentului investitorilor financiari este în prezent forţa motrice dominantă.”

Rezerva Federală a SUA este văzută intensificând lupta cu inflaţia aflată la maximul a 40 de ani cu o majorare supradimensionată a ratei de 100 de puncte de bază în această lună, după ce un raport sumbru privind inflaţia a arătat o accelerare a presiunilor asupra preţurilor. Reuniunea de politică monetară a Fed este programată pentru 26-27 iulie.

Se aşteaptă ca majorarea ratei Fed să urmeze o mişcare surpriză similară a Băncii Canadei, miercuri.

Investitorii s-au îndreptat, de asemenea, către dolar, considerat adesea un activ de refugiu sigur. Indicele dolarului a atins miercuri un maxim al ultimilor 20 de ani, ceea ce face ca achiziţiile de petrol să fie mai scumpe pentru cumpărătorii din afara SUA.

În Europa, semnalele au fost, de asemenea, pesimiste pentru cerere, Comisia Europeană reducând prognoza de creştere economică şi ridicând rata aşteptată a inflaţiei la 7,6%.
Îngrijorările legate de restricţiile COVID-19 în mai multe oraşe chinezeşti pentru a ţine în frâu noile cazuri de subvarietate foarte infecţioasă au ţinut, de asemenea, în frâu preţurile petrolului.

Preşedintele SUA, Joe Biden, va zbura vineri în Arabia Saudită, unde va participa la un summit al aliaţilor din Golf şi le va cere acestora să pompeze mai mult petrol.
Cu toate acestea, capacitatea de rezervă la Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol este tot mai redusă, majoritatea producătorilor pompând la capacitate maximă, şi nu este clar cât de mult mai poate aduce Arabia Saudită în plus pe piaţă.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.