Dolarul urcă, dar se menține în jurul parității cu euro

Dolarul a crescut joi, revenind temporar peste paritatea cu euro și atingând noi maxime față de alte monede, stimulat de perspectiva unei politici monetare mai stricte în SUA pentru a reduce inflația, potrivit AFP.

Dolarul a crescut cu 0,25%, la 1,0034 dolari pentru un euro, în jurul orei 1550 GMT (1750 GMT la Paris), cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2002.

Euro a revenit peste paritate în timpul ședinței, dar traderii rămân pesimiști în privința perspectivelor monedei, în condițiile în care criza politică din Italia se adaugă temerilor legate de economia zonei euro.
Acest lucru „complică sarcina Băncii Centrale Europene”, a remarcat Jack Allen-Reynolds, analist la Capital Economics.

Iar dolarul a atins maxime semnificative în raport cu alte valute importante: yenul s-a scufundat la 139,39 yeni pentru un dolar, un nivel care nu a mai fost văzut de la criza economică din 1998.

Lira sterlină britanică a scăzut la 1,1760 dolari pentru o liră, cel mai scăzut nivel din 2020, la începutul pandemiei Covid-19, și înainte de aceasta din 1985.

„Dolarul este în creștere, deoarece piețele pariază pe o majorare mai mare a ratelor de dobândă ale Rezervei Federale”, a comentat Fiona Cincotta, analist la City Index.

Fed încearcă să contracareze inflația, care a ajuns la 9,1% pe an în luna iunie în SUA, un nou record din noiembrie 1981.

Iar creșterea din iunie a fost confirmată de un salt de 11,3% al prețurilor de producție în indicele PPI publicat joi.

Unii investitori pariază că Fed ar putea urma exemplul Băncii Canadei și ar putea majora dobânzile cu un punct, o posibilitate evocată joi de guvernatorul Fed, Christopher Waller.
Acțiunea băncii centrale canadiene nu a fost suficientă pentru a întări dolarul canadian în fața creșterii dolarului verde: acesta a scăzut cu 0,94%, la 1,3097 dolari canadieni pentru un dolar american.

„În iunie, Fed a semnalat că decizia din iulie va fi cuprinsă între 0,50 și 0,75 puncte procentuale. Problema este că Fed indicase o majorare de 0,50 puncte în iunie și în schimb a optat pentru 0,75 puncte”, amintește Stephen Innes, analist la SPI AM.

„Există puțini indicatori între acest moment și decizia Fed”, așteptată pe 27 iulie, „care ar putea schimba opinia pieței”, a adăugat Ipek Ozkardeskaya, analist la Swissquote.

#paritate #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.