Dolarul urcă, dar se menține în jurul parității cu euro

14 Iul. 2022, 21:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2022, 21:47 // Actual //  bani.md

Dolarul a crescut joi, revenind temporar peste paritatea cu euro și atingând noi maxime față de alte monede, stimulat de perspectiva unei politici monetare mai stricte în SUA pentru a reduce inflația, potrivit AFP.

Dolarul a crescut cu 0,25%, la 1,0034 dolari pentru un euro, în jurul orei 1550 GMT (1750 GMT la Paris), cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2002.

Euro a revenit peste paritate în timpul ședinței, dar traderii rămân pesimiști în privința perspectivelor monedei, în condițiile în care criza politică din Italia se adaugă temerilor legate de economia zonei euro.
Acest lucru „complică sarcina Băncii Centrale Europene”, a remarcat Jack Allen-Reynolds, analist la Capital Economics.

Iar dolarul a atins maxime semnificative în raport cu alte valute importante: yenul s-a scufundat la 139,39 yeni pentru un dolar, un nivel care nu a mai fost văzut de la criza economică din 1998.

Lira sterlină britanică a scăzut la 1,1760 dolari pentru o liră, cel mai scăzut nivel din 2020, la începutul pandemiei Covid-19, și înainte de aceasta din 1985.

„Dolarul este în creștere, deoarece piețele pariază pe o majorare mai mare a ratelor de dobândă ale Rezervei Federale”, a comentat Fiona Cincotta, analist la City Index.

Fed încearcă să contracareze inflația, care a ajuns la 9,1% pe an în luna iunie în SUA, un nou record din noiembrie 1981.

Iar creșterea din iunie a fost confirmată de un salt de 11,3% al prețurilor de producție în indicele PPI publicat joi.

Unii investitori pariază că Fed ar putea urma exemplul Băncii Canadei și ar putea majora dobânzile cu un punct, o posibilitate evocată joi de guvernatorul Fed, Christopher Waller.
Acțiunea băncii centrale canadiene nu a fost suficientă pentru a întări dolarul canadian în fața creșterii dolarului verde: acesta a scăzut cu 0,94%, la 1,3097 dolari canadieni pentru un dolar american.

„În iunie, Fed a semnalat că decizia din iulie va fi cuprinsă între 0,50 și 0,75 puncte procentuale. Problema este că Fed indicase o majorare de 0,50 puncte în iunie și în schimb a optat pentru 0,75 puncte”, amintește Stephen Innes, analist la SPI AM.

„Există puțini indicatori între acest moment și decizia Fed”, așteptată pe 27 iulie, „care ar putea schimba opinia pieței”, a adăugat Ipek Ozkardeskaya, analist la Swissquote.

25 Sept. 2026, 10:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Sept. 2026, 10:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea accizelor și a TVA la carburanți ar putea părea o soluție simplă pentru temperarea prețurilor record la benzină și motorină, însă costurile pentru buget ar fi foarte mari, iar beneficiile ar ajunge în principal la gospodăriile cu venituri mai ridicate. Este concluzia economistului Adrian Lupușor, care avertizează asupra riscului unui „populism fiscal” într-un an în care deficitul bugetar este deja de circa 6% din PIB.

Potrivit economistului, principala cauză a scumpirii carburanților o reprezintă cotațiile internaționale, iar ponderea taxelor în prețul final a scăzut deja de la începutul anului. În cazul benzinei, aceasta s-a redus de la 47% la 38%, iar la motorină – de la 33% la 26%.

Lupușor susține că Republica Moldova are deja printre cele mai mici taxe pe carburanți din regiune. Acciza la motorină este de aproximativ 167 de euro pentru 1.000 de litri, aproape jumătate din nivelul minim de 330 de euro aplicat în Uniunea Europeană.

În aceste condiții, litrul de motorină costă în Republica Moldova aproximativ 1,7 euro, față de 1,9 euro în Bulgaria, 2 euro în România, 2,01 euro în Polonia și circa 2,2 euro media în Uniunea Europeană.

Economistul atrage însă atenția asupra unui alt aspect: prețul carburanților fără taxe rămâne relativ ridicat în Republica Moldova și nu este cu mult mai mic decât în alte state din regiune, deși costurile de operare ale stațiilor PECO ar trebui să fie mai reduse.

În acest context, Lupușor spune că este necesară și o analiză din partea Consiliului Concurenței privind gradul real de concurență de pe piața carburanților și existența unor eventuale înțelegeri anticoncurențiale.

Potrivit calculelor prezentate de economist, eliminarea completă a accizei la motorină ar reduce prețul cu aproximativ 4 lei pe litru, sau cu circa 11%, însă ar costa bugetul peste 3 miliarde de lei anual.

Reducerea TVA la 10% ar diminua prețul cu aproximativ 3 lei pe litru, dar ar crea un gol bugetar de aproximativ 1,6 miliarde de lei anual. Eliminarea completă atât a accizelor, cât și a TVA ar costa bugetul circa 8,1 miliarde de lei, echivalentul a 2,1% din PIB sau aproximativ 10% din veniturile bugetului de stat.

„Fiecare leu de ieftinire a motorinei prin acciză costă bugetul circa 800 de milioane de lei pe an”, arată Lupușor, care susține că orice propunere de reducere a taxelor trebuie însoțită și de indicarea clară a sursei din care va fi acoperită pierderea de venituri.

Economistul mai spune că reducerea generalizată a TVA ar favoriza în special gospodăriile cu venituri mari. Cele mai bogate 20% dintre gospodării dețin 54 de automobile la 100 de gospodării și generează circa 70% din cheltuielile de transport, în timp ce cele mai sărace 20% au doar 19 automobile la 100 de gospodării.

Astfel, dintr-o eventuală reducere de TVA care ar costa statul 1,6 miliarde de lei, aproximativ un miliard de lei ar reveni indirect celor mai înstărite 20% dintre gospodării, iar sub 50 de milioane de lei ar ajunge la cele mai sărace 20%.

În opinia lui Lupușor, reducerea TVA este unul dintre cele mai ineficiente instrumente pe care Guvernul le-ar putea utiliza în actualele condiții.

În schimb, economistul propune o reducere temporară a accizei la motorină, activată doar atunci când cotațiile Platts depășesc un anumit prag și anulată automat atunci când acestea revin sub nivelul stabilit. O asemenea măsură ar putea fi finanțată din surplusul de TVA generat de scumpirea carburanților, estimat la 0,7–1,4 miliarde de lei.

O altă soluție ar fi sprijinirea țintită a categoriilor afectate cel mai mult: restituirea accizei pentru fermieri, compensarea unei sume pe litru pentru transportatori și acordarea unor plăți monetare suplimentare gospodăriilor vulnerabile.

Lupușor oferă și un exemplu: un miliard de lei distribuit celor aproximativ 620.000 de familii beneficiare ale programului „Ajutor la contor” ar însemna circa 1.600 de lei pentru fiecare familie. Aceeași sumă utilizată pentru reducerea accizei ar diminua prețul carburanților cu aproximativ 1,3 lei pe litru pentru toți consumatorii.

Economistul mai recomandă constituirea unor stocuri de urgență de carburanți și o investigație aprofundată a Consiliului Concurenței privind funcționarea pieței petroliere.