Joe Biden a plecat din Arabia Saudită așa cum a venit: „Cu mâna goală”. A minimalizat întâlnirea cu Mohammed bin Salman

Preşedintele american Joe Biden şi-a încheiat sâmbătă după-amiază vizita în Arabia Saudită, după cea desfăşurată în Israel şi teritoriile palestiniene, turneu în cursul căruia a încercat să reafirme influenţa SUA în Orientul Mijlociu, promiţând totodată o nouă ”viziune” pentru această regiune. Reuters opinează însă că liderul de la Casa Albă a plecat din Arabia Saudită cu ”mâna goală”.

Liderul de la Casa Albă a petrecut mai puţin de 24 de ore în Arabia Saudită, unde s-a întâlnit cu mai mulţi şefi de stat şi responsabili din regiune, în primul rând cu prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, zis şi MBS, despre care CIA consideră că este principalul responsabil pentru asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi.

Această întâlnire i-a adus prin urmare critici preşedintelui SUA, care de altfel în campania electorală calificase Arabia Saudită drept un stat ”paria”. Dar interesele geostrategice şi economice ale Washingtonului în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei au determinat SUA să intensifice dialogul cu Arabia Saudită, ţară care este cel mai mare exportator de petrol şi care până în prezent a respins cererile SUA, ale Marii Britanii şi Uniunii Europene de a-şi creşte producţia în vederea temperării creşterii preţului petrolului.

Arabia Saudită şi-a manifestat acum disponibilitatea de a-şi creşte capacitatea de extracţie a petrolului cu un milion de barili pe zi, atrăgând însă atenţia că aceasta nu va însemna în mod necesar o creştere similară a producţiei.

Promisiunea de creştere a acestei capacităţi, de la 12 la 13 milioane de barili pe zi, a fost făcută de Mohammed bin Salman. Dar el a avertizat totodată că Arabia Saudită nu-şi va putea spori capacitatea de extracţie a petrolului dincolo de acest prag, relatează agenţia DPA.

La rândul său, ministrul de externe saudit, Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat la o conferinţă de presă ulterioară întâlnirii lui Biden cu liderii statelor arabe din regiune că la această reuniune nu s-a discutat despre petrol, adăugând că statele OPEC+ (grup din care face parte şi Rusia) vor continua să evalueze condiţiile pieţei şi să ia deciziile necesare.

Subiectul alianței cu Israelul, tratat cu tăcere

Potrivit Reuters, Biden a pledat şi pentru o alianţă regională de securitate care să includă de asemenea Israelul, cu scopul contracarării ameninţării iraniene, dar iniţiativa sa nu a fost agreată de Arabia Saudită. Întrebat despre acest subiect la conferinţa de presă, ministrul saudit de externe a răspuns că nu are cunoştinţă despre astfel de discuţii.

Cât despre cazul asasinării jurnalistului Khashoggi, abordat de preşedintele american în discuţia cu prinţul moştenitor saudit, acesta din urmă i-a spus lui Biden, potrivit ministrului de stat saudit pentru afaceri externe, Adel al-Jubeir, că acest caz este închis din punctul de vedere al Riadului, susţinând că cei vinovaţi au fost traşi la răspundere – au fost pronunţate mai multe condamnări.

Mai mult, adaugă acelaşi ministru, MBS a subliniat în faţa lui Joe Biden că încercările de a impune altora propriile valori pot avea efect de bumerang. ”Nu a mers atunci când Statele Unite au încercat să-şi impună valorile în Afganistan şi Irak. De fapt, aceasta s-a întors împotriva lor. Fiecare ţară are valori diferite şi acestea trebuie respectate”, a închis subiectul ministrul saudit.

După ce un ziarist i-a atras totuşi atenţia că serviciile secrete americane îl consideră pe MBS principalul responsabil pentru acest asasinat, acelaşi ministru a răspuns: ”Ştim bine ce au concluzionat serviciile de informaţii (ale SUA) despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein”, arme care de fapt nu au existat.

Biden şi-a axat vizita în Arabia Saudită mai mult pe întâlnirile cu liderii statelor din Golf şi cu cei ai Egiptului, Iordaniei şi Irakului, încercând să minimalizeze întâlnirea cu MBS ce i-a atras destule critici, remarcă Reuters.

#Arabia #acord #Biden

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O amplă dezbatere a fost declanșată în Washington de mutarea lui Jeff Bezos în Florida, pentru a scăpa de impozitul pe câștiguri de capital de 7% introdus de stat. Decizia lui Bezos a redus cu aproape un miliard de dolari veniturile proiectate pentru educație, demonstrând dependența statului de câteva tranzacții mari realizate de un număr mic de magnați, potrivit luxurylaunches.

Autoritățile din Washington se așteptau ca noul impozit pe câștigurile de capital să remodeleze modul în care ultra-bogații contribuie la educația publică. În schimb, unul dintre cei mai bogați oameni de pe planetă a răsturnat calculele prin simpla plecare. Când Jeff Bezos s-a mutat din Seattle în Florida, decizia a șters aproape un miliard de dolari din încasările fiscale proiectate ale statului Washington și a transformat o relocare personală într-o lovitură bugetară.

Potrivit WSJ, în noiembrie 2023, Bezos a anunțat că părăsește Seattle după aproape 30 de ani și se mută la Miami. Public, el a motivat mutarea referindu-se la motive legate de familie și logistică. Părinții săi se întorseseră în Florida, iar operațiunile companiei sale spațiale erau din ce în ce mai concentrate acolo. Momentul a corespuns, însă, cu bătălia statului Washington privind un nou și controversat impozit pe câștigurile de capital de 7%. Legea a supraviețuit unei contestații la Curtea Supremă în martie 2023. Plecarea lui Bezos a venit câteva luni mai târziu, iar consecințele financiare au devenit vizibile aproape imediat.

Impozitul pe câștigurile de capital din Washington este neobișnuit după standardele americane. Statul nu impozitează veniturile din salarii, dar din 2022 a impus un impozit de 7% pe câștigurile de capital pe termen lung de peste 262.000 de dolari din active precum acțiuni și obligațiuni. Vânzările de proprietăți imobiliare sunt scutite. Conturile de pensii sunt scutite. Impozitul a fost conceput în mod explicit pentru a afecta un număr mic de rezidenți foarte bogați, mai degrabă decât populația în general.

Veniturile sunt, de asemenea, strict alocate. Conform Standardului Statului Washington, primele 500 de milioane de dolari colectate în fiecare an fiscal merg în Contul de Trust pentru Moștenirea Educației, care susține educația K-12, învățarea timpurie, îngrijirea copiilor și accesul extins la învățământul superior. Orice sumă peste acest prag se varsă în Contul Comun de Construcții Școlare, finanțând construcția de școli și proiecte majore de modernizare. Aceasta nu este o sumă de umplutură bugetară generală. Sunt bani cu o destinație clară și așteptări politice atașate.

Cea mai mare parte din veniturile generate de noul impozit a provenit de la 10 persoane

În primul său an, impozitul a părut să funcționeze exact așa cum a fost prevăzut. Încasările s-au situat între 786 și 890 de milioane de dolari, depășind previziunile. Mai puțin de 4.000 de contribuabili au plătit-o. Mai mult de jumătate din venituri au provenit de la doar zece persoane, majoritatea din zona Seattle. Această concentrare a făcut întotdeauna parte din proiect, dar a creat și o vulnerabilitate evidentă.

Al doilea an a expus-o. Încasările au scăzut la aproximativ 430 de milioane de dolari, pe măsură ce contribuabilii bogați s-au adaptat. Câștigurile au fost amânate. Vânzările au fost structurate diferit. Unii contribuabili pur și simplu și-au schimbat locul de trai. Este cazul lui Bezos.

După ce a întrerupt în mare măsură vânzările de acțiuni Amazon în 2022 și începutul anului 2023, Bezos a acționat rapid odată ce mutarea sa a fost finalizată. În februarie 2024, a început să vândă aproximativ 50 de milioane de acțiuni Amazon, prima sa lichidare majoră în aproape doi ani. Analiștii estimează că vânzarea acestor acțiuni ca rezident din Florida i-a economisit peste 600 de milioane de dolari doar în impozite pe câștigurile de capital din Washington. Când se adaugă o vânzare ulterioară de încă 25 de milioane de acțiuni, economiile estimate urcă aproape de 1 miliard de dolari până în prezent.

Cum a afectat mutarea lui Bezos veniturile fiscale din Washington

Pentru a pune asta în perspectivă, dacă Bezos ar fi rămas la Washington și ar fi realizat câștiguri de aproximativ 13,5 miliarde de dolari, factura sa personală de impozite ar fi fost comparabilă sau chiar mai mare decât un an întreg de încasări puternice din impozitul pe câștigurile de capital pentru stat. Pierderea acestor venituri potențiale nu destabilizează finanțele generale ale statului Washington, dar afectează dramatic acest flux specific de impozite.

Veniturile aproape generale ale statului Washington pentru 2023-2025 sunt proiectate la aproximativ 66,5 miliarde de dolari. O pierdere unică de 600 de milioane de dolari până la 1 miliard de dolari reprezintă aproximativ 0,9 până la 1,5% din acest total. Acest lucru este vizibil, dar nu catastrofal. Impactul pare mult mai mare atunci când este măsurat în raport cu impozitul pe câștigurile de capital în sine, care depinde de un număr foarte mic de tranzacții extrem de mari.

Cronologia sugerează că acest rezultat nu a fost accidental. Impozitul a fost adoptat în 2021. Bezos a încetinit vânzările de acțiuni pe măsură ce au apărut contestații legale. În martie 2023, Curtea Supremă a statului a confirmat impozitul. În vară, Bezos a cumpărat în liniște două proprietăți într-o enclavă exclusivistă din zona Miami pentru un preț combinat de peste 140 de milioane de dolari. În noiembrie, a anunțat public mișcarea. În câteva luni, au început vânzările de acțiuni mult amânate.

Până la sfârșitul anului 2025, episodul devenise un subiect de discuție politică mult dincolo de Washington. Criticii politicilor fiscale axate pe bogăție au indicat lipsa veniturilor ca o dovadă că dependența de o mână de contribuabili ultra-bogați creează instabilitate. Susținătorii au replicat că taxa încă finanțează educația și că finanțele generale ale statului rămân solide.