Ceasurile Rolex nu mai sunt imune la gravitațiile financiare. Prețul la cel mai râvnit cosmograf continuă să scadă

17 Iul. 2022, 12:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iul. 2022, 12:07 // Actual //  bani.md

După o serie surprinzătoare în care ceasurile de lux au crescut în valoare, cum ar fi acțiuni, imobiliare și criptomonede, se pare că Rolex Daytona nu este imun la forțele gravitației financiare.

Cosmograful preferat de mulțime Ref. 116500 a fost într-o scădere de câteva luni de la vârful de la mijlocul lunii martie, la aproximativ 48.500 de dolari, în scădere cu peste 16% până la aproximativ 39.500 de dolari, potrivit datelor de la Watch Charts.

Declinul respectivului referent, împreună cu alții din familia sa, conduce la o scădere mai mare a performanței mărcii pe piața secundară, care a scăzut cu peste 10% în ultimele trei luni, conform Watch Charts. Scăderi similare se întâmplă și celorlalte două ceasuri Sfântul Graal la care s-au înghesuit colecționarii în timpul pandemiei: Audemars Piguet Royal Oak și Patek Philippe Nautilus.

„Lumea ceasurilor a devenit, în ultimii câțiva ani, un ecou în anumite privințe”, a spus fondatorul WatchCharts, Charles Tian, ​​pentru Insider. În cele din urmă, acest lucru a creat un nivel extrem de interes nu doar pentru primele trei mărci, ci și pentru modele individuale foarte specifice, care sunt practic imposibil de cumpărat într-un magazin.

Fascinația a dat chiar și o creștere majoră altor mărci elvețiene bine stabilite, care se întâmplă să ofere modele care seamănă mult cu cele mai bune alegeri. Totuși, ceva a părut să intre la sfârșitul anului trecut, care i-a împins pe cumpărătorii Daytona, Royal Oak și Nautilus spre o frenezie.

Paul Altieri, fondatorul Bob’s Watches, un important reseller Rolex, a declarat pentru Insider că piața a fost deosebit de fierbinte din octombrie până la începutul lunii mai, timp în care prețurile au crescut „părea ca peste noapte”. De atunci, Altieri a spus că a văzut o scădere a pieței pentru Daytonas la magazinul său, deși ceva mai puțin pronunțată decât piața de revânzare mai mare urmărită de Watch Charts.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

07 Aug. 2026, 15:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 15:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Răja.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.