Euro devine mai puternic. BCE a mărit dobânzile cu 50 de puncte de bază

Banca Centrală Europeană a mărit cu 50 de puncte de bază dobânda cheie, în tentativa de a ține inflația sub control și fără a sufoca creșterea economică. Consiliul guvernatorilor a considerat că este oportun să se facă un prim pas mai amplu pe traiectoria de normalizare a ratei de politică monetară decât s-a semnalat la reuniunea sa anterioară, a transmis joi BCE.

De asemenea, a aprobat Transmission Protection Instrument (TPI), ale cărui detalii vor fi oferite într-o conferință de presă care va avea loc în cursul acestei zile.

TPI va fi o completare la setul de instrumente al BCE și poate fi activat pentru a contracara dinamica ”nejustificată și dezordonată” a pieței. Amploarea achizițiilor TPI depinde de severitatea riscurilor cu care se confruntă transmiterea politicilor.

Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cele trei rate cheie ale dobânzilor BCE cu 50 de puncte de bază. În consecință, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzii la facilitatea de credit marginal și la facilitatea de depozit vor fi majorate la 0,50%, 0,75% și, respectiv, 0,00%, cu efect de la 27 iulie 2022.

Moody’s se așteaptă ca băncile din sudul Europei să fie principalii beneficiari ai acestei măsuri. Oficialii BCE au declarat anterior că va opera creșterea ratelor din nou în septembrie și ar putea continua cu creșteri suplimentare la o dată ulterioară.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#dobainda #BCE #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.