Este sau nu starea de urgență constituțională? Când va fi examinată sesizarea

Înalta Curte Constituțională a Republicii Moldova va examina miercuri, 28 aprilie 2021, cu începere de la ora 13:00, sesizarea privind controlul constituționalității Hotărârii Guvernului cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă la data de 30 martie 2021 și a Hotărârii Parlamentului privind declararea stării de urgenţă din 31 martie 2021, scrie Realitatea.md.

Sesizarea a fost depusă de către deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco, care a declarat că starea de urgență, instituită la nivel național de către Parlament, a fost aprobată în contradicție cu prevederile legale, iar prin urmare actul normativ este neconstituțional. Litvinenco preciza că ar fi vorba de un abuz al autorităților competente în raport cu cetățenii țării.

Realitatea.md va transmite evenimentul în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

#sesizare #decizie #stare de urgenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facilitățile fiscale pentru unele produse destinate regiunii din stânga Nistrului ar putea fi eliminate. Primele scutiri ar urma să fie eliminate chiar din acest an pentru produse considerate neesențiale social, precum alcoolul, asupra cărora vor fi aplicate TVA și accize în aceleași condiții ca în restul țării, potrivit unei inițiative legislative înregistrate de un grup de deputați în frunte cu Radu Marian.

Potrivit autorilor, măsurile actuale, introduse inițial ca temporare, s-au transformat în timp într-un regim permanent de facilități care a creat o „dualitate a spațiului fiscal” și a subminat principiul unității bugetare.

Proiectul mai prevede instituirea unui Fond de convergență, care va deveni operațional de la 1 august 2026. Veniturile suplimentare colectate vor fi direcționate către programe destinate cetățenilor din raioanele de est, inclusiv proiecte de infrastructură, educație, sănătate și ocupare.

Autorii susțin că măsura este necesară atât pentru echitate fiscală, cât și pentru susținerea procesului de reintegrare economică.

Nota de fundamentare arată că lipsa taxării accizelor a transformat regiunea într-un potențial hub de tranzit pentru produse precum tutunul, alcoolul și carburanții, afectând piața legală și veniturile bugetare.

Totodată, aplicarea uniformă a TVA și accizelor ar putea aduce venituri suplimentare la buget estimate la circa 3,3 miliarde de lei, conform datelor Serviciului Vamal.

Radu Marian a menționat că, doar în 2025, cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale de peste 138 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale, cu peste 40% mai mult decât în 2024. De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri bugetate în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la ASP sunt înregistrați circa 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului.

Deputatul a subliniat că reintegrarea economică va fi realizată etapizat, iar obiectivul este asigurarea unor reguli egale pentru toți agenții economici și creșterea competitivității pe piața internă.