Viața ca o șpagă! Corupția din vămile moldovenești pune pe brânci businessul

Efectele corupției în cadrul administrării vamale implică un șir de riscuri, unele dintre care sunt importante pentru Moldova, cum ar fi ratarea încasărilor de venituri în bugetul public. În Republica Moldova, încasările de venituri din importuri constituie mai mult de o jumătate din veniturile fiscale, iar estimările Băncii Mondiale sugerează că peste 30% din veniturile din importuri în țările în curs de dezvoltare se ratează din cauza corupției, arată o analiză Expert Grup.

Podtriivt analizei, corupția în vamă, de asemenea, întârzie procesarea importurilor și exporturilor și reduce competitivitatea companiilor. Conform raportului BM Doing Business, în anul 2020, durata medie totală de vămuire a mărfurilor la export în Republica Moldova a fost de șapte ori mai mare decât în Uniunea Europeană, iar la import – de trei ori. Corupția în vamă descurajează investițiile străine, mai ales în ramurile care depind de importul previzibil de materii prime și exportul regulat de produse finite. Conform datelor UNCTAD, la sfârșitul anului 2020, stocul de ISD pe cap de locuitor în Republica Moldova a fost de patru ori mai mic decât media pentru Europa de Est. Contrabanda sau manipularea valorii în vamă rezultă în scăderea calității statisticii macroeconomice, care poate dezinforma deciziile de politică publică. Această problemă este importantă mai ales într-o economie mică deschisă, așa ca Moldova, unde exportul net de bunuri și servicii are o contribuție mare la formarea PIB-ului. În fine, corupția în vamă contribuie la înfăptuirea altor infracțiuni, cum ar fi terorismul, traficul de droguri, arme, deșeuri periculoase, substanțe toxice, braconajul, introducerea în țară a produselor contrafăcute sau contaminate.

Conform studiului publicat în anul 2022 de Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova, aproape fiecare a doua companie mică sau mijlocie ce a făcut importuri în ultimii trei ani a declarat că a avut dificultăți din cauza corupției în vamă.Printre cele mai mari probleme în cadrul operațiunilor de import semnalate de IMM-urile intervievate se numără tarifele înalte pentru procedurile vamale, urmate de aplicarea prețurilor indicative la produse, procedurile vamale complicate, procedurile de primire a permisiunilor, licențelor și certificatelor necesare pentru operațiunile de import ș.a. La export, într-un alt sondaj realizat de Banca Mondială în anul 2019, 18% din exportatorii din Moldova au considerat reglementările vamale și comerciale drept o constrângere majoră. Întreprinderile cu investiții străine directe tind să fie mai nemulțumite de reglementările vamale moldovenești decât firmele locale.

Formele pe care teoretic le poate lua corupția în cadrul activității vamale includ oferirea sau acceptarea de mită sau alte favoruri pentru: accelerarea procesării documentelor, ignorarea mărfurilor nedeclarate, certificarea exporturilor fictive pentru a obține restituiri de TVA, clasificarea greșită a mărfii, permisiunea eliberării mărfurilor în tranzit pentru consumul intern, subevaluarea mărfurilor, acceptarea declarației false de țară de origine, eliberarea diferitelor licențe și aprobări, evitarea auditului post-vămuire.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#coruptie #business #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) din Republica Moldova au acumulat credite compromise în valoare de 64,64 milioane de lei, la sfârșitul lunii august 2026, în timp ce valoarea totală a împrumuturilor acordate de aceste instituții depășește 1,4 miliarde de lei. Datele Băncii Naționale a Moldovei, analizate de BANI.MD, arată că peste 147 de milioane de lei sunt încadrate în categorii diferite de risc, iar cea mai mare parte a creditelor din portofoliu nu este garantată.

Potrivit statisticilor BNM, la 31 august 2026, portofoliul total al asociațiilor de economii și împrumut constituia 1,404 miliarde de lei. Din această sumă, 1,256 miliarde de lei reprezentau împrumuturi clasificate drept standard, echivalentul a 89,47% din total.

Restul de 147,85 milioane de lei, sau 10,53% din portofoliu, erau încadrate în categoriile supravegheate, substandard, dubioase și compromise.

Cele mai mari probleme sunt concentrate în categoria împrumuturilor compromise, care însumează 64,64 milioane de lei și reprezintă 4,6% din toate creditele acordate de AEÎ. Pentru aceste împrumuturi, normele de clasificare prevăd constituirea unor provizioane de 100%, ceea ce reflectă nivelul ridicat al riscului de nerecuperare.

Alte 49,03 milioane de lei sunt clasificate drept împrumuturi supravegheate, 20,23 milioane de lei drept substandard, iar 13,95 milioane de lei sunt considerate dubioase.

Un alt aspect evidențiat de datele BNM este ponderea foarte mare a împrumuturilor negarantate. Din totalul de 1,404 miliarde de lei, numai 187,38 milioane de lei figurează drept împrumuturi garantate, în timp ce 1,217 miliarde de lei, echivalentul a 86,66%, sunt negarantate.

Situația este și mai pronunțată în cazul creditelor compromise. Din cele 64,64 milioane de lei încadrate în această categorie, 60,75 milioane de lei sunt negarantate și reprezintă aproape 94% din valoarea totală a împrumuturilor compromise.

Riscurile se reflectă și în provizioanele constituite de instituțiile de creditare. Potrivit datelor BNM, asociațiile de economii și împrumut au constituit provizioane de 98,63 milioane de lei pentru împrumuturi și alte 13,61 milioane de lei pentru dobânzi. Valoarea totală a acestora depășește 112,24 milioane de lei.

Totodată, dobânzile aferente împrumuturilor acordate totalizau 30,68 milioane de lei, dintre care 12,29 milioane de lei erau asociate creditelor compromise. Astfel, aproximativ 40% din valoarea dobânzilor raportate se regăsește în categoria cu cel mai ridicat risc de nerecuperare.

#bani #credit #BNM