Viața ca o șpagă! Corupția din vămile moldovenești pune pe brânci businessul

Efectele corupției în cadrul administrării vamale implică un șir de riscuri, unele dintre care sunt importante pentru Moldova, cum ar fi ratarea încasărilor de venituri în bugetul public. În Republica Moldova, încasările de venituri din importuri constituie mai mult de o jumătate din veniturile fiscale, iar estimările Băncii Mondiale sugerează că peste 30% din veniturile din importuri în țările în curs de dezvoltare se ratează din cauza corupției, arată o analiză Expert Grup.

Podtriivt analizei, corupția în vamă, de asemenea, întârzie procesarea importurilor și exporturilor și reduce competitivitatea companiilor. Conform raportului BM Doing Business, în anul 2020, durata medie totală de vămuire a mărfurilor la export în Republica Moldova a fost de șapte ori mai mare decât în Uniunea Europeană, iar la import – de trei ori. Corupția în vamă descurajează investițiile străine, mai ales în ramurile care depind de importul previzibil de materii prime și exportul regulat de produse finite. Conform datelor UNCTAD, la sfârșitul anului 2020, stocul de ISD pe cap de locuitor în Republica Moldova a fost de patru ori mai mic decât media pentru Europa de Est. Contrabanda sau manipularea valorii în vamă rezultă în scăderea calității statisticii macroeconomice, care poate dezinforma deciziile de politică publică. Această problemă este importantă mai ales într-o economie mică deschisă, așa ca Moldova, unde exportul net de bunuri și servicii are o contribuție mare la formarea PIB-ului. În fine, corupția în vamă contribuie la înfăptuirea altor infracțiuni, cum ar fi terorismul, traficul de droguri, arme, deșeuri periculoase, substanțe toxice, braconajul, introducerea în țară a produselor contrafăcute sau contaminate.

Conform studiului publicat în anul 2022 de Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova, aproape fiecare a doua companie mică sau mijlocie ce a făcut importuri în ultimii trei ani a declarat că a avut dificultăți din cauza corupției în vamă.Printre cele mai mari probleme în cadrul operațiunilor de import semnalate de IMM-urile intervievate se numără tarifele înalte pentru procedurile vamale, urmate de aplicarea prețurilor indicative la produse, procedurile vamale complicate, procedurile de primire a permisiunilor, licențelor și certificatelor necesare pentru operațiunile de import ș.a. La export, într-un alt sondaj realizat de Banca Mondială în anul 2019, 18% din exportatorii din Moldova au considerat reglementările vamale și comerciale drept o constrângere majoră. Întreprinderile cu investiții străine directe tind să fie mai nemulțumite de reglementările vamale moldovenești decât firmele locale.

Formele pe care teoretic le poate lua corupția în cadrul activității vamale includ oferirea sau acceptarea de mită sau alte favoruri pentru: accelerarea procesării documentelor, ignorarea mărfurilor nedeclarate, certificarea exporturilor fictive pentru a obține restituiri de TVA, clasificarea greșită a mărfii, permisiunea eliberării mărfurilor în tranzit pentru consumul intern, subevaluarea mărfurilor, acceptarea declarației false de țară de origine, eliberarea diferitelor licențe și aprobări, evitarea auditului post-vămuire.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#coruptie #business #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.

#porumb #fermieri #motorina