AUDIO Cine-i trădătorul din partidul Șor. Vocea lui recunoscută de mai multe persoane

Vocea deputatului partidului Șor, Vladimir Vitiuc a fost recunoscută de mai multe persoane, într-o înregistrare audio, cu Igor Himici în care vorbesc despere sume de și datorii în contextul activității partidului. Înregistrările au fost publicate de CNA.

În dimineața zilei de 21 iulie, procurorii anticorupție și ofițerii CNA au descins cu percheziții la mai multe sedii ale formațiunii, într-un dosar penal pornit pe faptul finanțării ilegale a partidului.

Potrivit procurorilor, s-a constatat că partidul ar fi acceptat conștient bani de proveniență dubioasă, din partea unei grupări criminale, care erau folosiți în interes de partid, precum onorarii pentru artiști, salarii pentru membri și organizarea de proteste.

Mai exact, banii grupului criminal ajungeau în Republica Moldova sub formă de transferuri și convertiri, inclusiv în criptovalută, iar pentru a camufla originea mijloacelor financiare, erau folosite diverse canale de finanțare precum Dubai, Viena, Monaco.

Fostul deputat transfug, care a schimbat mai multe partide (PCRM, PD, Partidul Șor) Vladimir Vitiuc figurează și în calitate de bănuit pentru coruperea deputaților. În prezent acesta se află sub control judiciar după ce a stat în Penitenciarul 13. Vitiuc este bănuit și de îmbogățire ilicită. Potrivit ANI acesta a încercat să ascundă o sumă de 600 mii de lei. Vitiuc a fost reținut în data de 2 februarie 2022 împreună cu Sergiu Sîrbu, Artur Reșetniucov și Anatolie Zagoridnîi. Ulterior, Vitiuc, din motive de sănătate a fost transferat sub control judiciar, deși ceilalți colegi au rămas în penitencia

Fostul deputat al Partidului Șor, care a deținut și funcția de vicepreședinte al Parlamentului în cel puțin două legislaturi, Vladimir Vitiuc, a fost depistat de Autoritatea Națională de Integritate cu 600 de mii de lei nedeclarați în declarația de avere și interese personale, în urma realizării unui control al averii acestuia în luna martie 2020. Mai exact, inspectorul de integritate a identificat prezența unei diferențe de bani de 2 268 248 de lei, generată în perioada 9 decembrie 2014–31 iulie 2016, când și-a procurat un autoturism de model Land Rover Range Rover în valoare de 85 250 de euro, precum și de suplinire a bugetului familial cu mijloace financiare sub formă de depuneri în numerar la cont/card bancar.

Afacerile de la Bălți

În capitala de nord a Republicii Moldova politicianul bălțean Vladimir Vitiuc are reputaţia de „cardinalul din umbră”, în condițiile în care a tras sforile la mia multe afaceri.

Potrivit nordnews.md, este vorba de SRL „AURANT” și SRL „Asevia” sunt cele mai apropiate de noțiunea de afacere din umbră ale fostului deputat al Parlamentului Republicii Moldova Vladimir Vitiuc.

SRL „AURANT” a fost înființată inițial de însuși Vladimir Vitiuc în 1994. Astăzi, soția lui Vladimir Vitiuc, Iana, este la conducerea acestei companii în calitate de administrator, iar soția fratelui Ianei Vitiuc, Ala Petruc, este fondatoare.

SRL „Asevia” este înregistrată pe numele Serghei Petruc, fratele soției lui Vladimir Vitiuc, și este formată dintr-o rețea de magazine situate în Bălți pe următoarele adrese: str. Colesov,4; str.Alexandru cel Bun,8; str.Al.cel Bun 40; str.Conev,10; str. 13 decembrie; str.Colesov,4; str. Calea Ieșilor, 109/84; str. Decebal nr.13.

Vladimir Vitiuc, este un economist, manager, magistru în drept și politician moldovean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova începând cu anul 2005. A reprezentat Partidul Comuniștilor din Republica Moldova în cinci legislaturi consecutive, în 2017 a trecut la Partidul Democrat, iar în 2020 la Partidul „Șor”. A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova în 2015-2019 și 2020-2021.

#vitiuc #coruptie #partid #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.