Datori vânduți! Câți bani datorează Republica Moldova organizațiilor internaționale

Datoria de stat directă a Republicii Moldova față de organizațiile internaționale a scăzut cu -1,5%, la 2,4 miliarde de dolari în primul trimestru al anului, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei

Datoria de stat față de FMI a scăzut în ianuarie-martie curent cu 1,2% la 810,02 milioane de, către Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID), membră a Grupului Băncii Mondiale, a scăzut cu 2,1% – de la 701,41 milioane de dolari la 686,91 milioane de dolari, iar către Banca Europeană de Investiții – a scăzut cu 0,7% – de la 390,71 milioane de dolari la 388,12 milioane de dolari. Datoria directă a guvernului față de Comisia Europeană a scăzut cu 1,7% – de la 158,53 milioane de dolari la 155,79 milioane de dolari, față de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a scăzut cu 2,3% – de la 128,76 milioane de dolari la 125,8 milioane de dolari, iar față de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), parte a grupului BM, a scăzut cu 1,9% – de la 112,08 milioane de dolari la 109,97 milioane de dolari.

Datoria față de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a scăzut cu 2,3% – de la 80,38 milioane de dolari la 78,52 milioane de dolari, iar față de Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă (IFAD) – cu 0,6% – de la 76,7 milioane de dolari la 76,25 milioane de dolari.

Datoria externă a Moldovei, mai este loc de creștere

Într-o analiză, Expert Grup susține că datoria externă a Republicii Moldova nu este atât de mare. Potrivit centrului analitic, datoria de stat externă se ridica la 2,6 miliarde de dolari (49,064 miliarde de lei) sau 19% din PIB la 31 martie 2022 (plafonul este de 55%). Raportul dintre acesta și exporturile anuale de bunuri și servicii a fost de 57% (limita de 240%).

În același timp, datoria internă s-a ridicat la 33 miliarde 635 milioane lei (14% din PIB). Astfel, datoria de stat totală (internă și externă) a fost de 82 miliarde 699 milioane lei (33% din PIB). Potrivit previziunilor FMI din luna mai, până la sfârșitul anului 2022, datoria totală se va ridica la 38% din PIB, iar până la sfârșitul anului 2023 – 41%. Astfel, se preconizează că datoria de stat externă va rămâne cu mult sub limita de 55%, chiar dacă se iau în considerare toate împrumuturile externe anunțate. De asemenea, Expert-Grup subliniază că serviciul datoriei de stat externe nu este prea costisitor. Ratele dobânzilor pe care Moldova le plătește instituțiilor financiare internaționale sunt, de obicei, stabilite în condiții favorabile și sunt scăzute (sau chiar negative, dacă se ia în considerare inflația). Rata medie a dobânzii la datoria de stat externă din ultimii ani este de 1,2-1,6% pe an, ceea ce este mai mică decât rata medie de creștere economică (3-4% pe an, cu excepția anului 2020), ceea ce înseamnă că capacitatea noastră de serviciu a datoriei de stat externe crește mai repede decât capacitatea de serviciu.

În ansamblu, serviciul datoriei de stat externe, inclusiv rambursarea împrumutului și plata dobânzilor, a constituit în ultimii ani 5-6% din veniturile bugetului de stat, ceea ce este considerabil mai mic decât nivelul critic de 23% recomandat de FMI și Banca Mondială.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datorie #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernele Uniunii Europene au ajuns joi la un acord provizoriu privind introducerea unui plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de petrol rusesc exportat pe mare. Pe lângă aceasta, UE vrea să adopte și un mecanism de ajustare care ar permite menţinerea plafonului la cel puţin 5% sub preţul pieţei, a declarat pentru Reuters un diplomat european.

Polonia, ţară care a militat pentru ca acest plafon să fie fixat la cel mai redus nivel posibil, are timp până la ora 15.00 GMT să accepte acordul provizoriu, care ulterior va avea nevoie să fie aprobat vineri de toate guvernele UE prin procedură scrisă, a precizat diplomatul citat de Reuters.

„Plafonul de preţ a fost stabilit la 60 de dolari însoţit de o prevedere pentru a-l menţine la 5% sub preţul pieţei pentru ţiţeiul rusesc, pe baza cifrelor IEA. Polonia are timp până la ora 16.00 CET să fie de acord. Dacă va face acest lucru, mâine va fi o procedură scrisă pentru aprobare”, a spus diplomatul.

Potrivit mai multor diplomaţi europeni, Lituania şi Estonia, care anterior au sprijinit eforturile Poloniei de a stabili plafonul de preţ fie fixat la cel mai redus nivel posibil, sunt şi ele de acord cu o limită de 60 de dolari per baril.

Joi în jurul orei 13.52 GMT preţul de piaţă al ţiţeiului rusesc Ural era de 70,3 dolari per baril.

Ideea plafonării preţului pentru ţiţeiul rusesc exportat pe mare a fost sugerată de Grupul celor şapte state puternic industralizate (G7), în ideea de a limita veniturile strânse de Moscova din exporturile de petrol, şi în consecinţă a capacităţii Moscovei de a finanţa invazia din Ucraina, fără a evita însă un şoc global în aprovizionarea cu petrol.

#plafon #baril #petrol #pret #UE