VIDEO Profesor turc îi spune lui Dodon despre „ceaiul” din 2018: Nu mi-au dat nici apă. Aveam mâinile legate

22 Iul. 2022, 15:56
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Iul. 2022, 15:56 // Actual //  MD Bani

Deși fostul președinte, Igor Dodon, afirma în timpul mandatului că profesorii turci expulzați în 2018 au fost tratați cu respect, dezvăluirile exclusive ale unuia dintre ei, făcute pentru jurnaliștii Moldovalive.md, arată altceva. Hüseyin Bayraktar, unicul cetățean deportat, apoi eliberat de regimul Erdogan, a relatat că nu i s-a oferit nici măcar apă în avion.

Mai mult, el afirmă că în timpul zborului mâinile i-au fost imobilizate la spate. În același timp, conform lui Bayraktar, autoritățile turce i-au făcut un pașaport temporar, pentru a-l putea prelua la Ankara.

„În opinia sa (n. red. a lui Dodon) poate fi adevărat, dar ceea ce am trăit eu este diferit. Nu mi s-a dat nici măcar un pahar cu apă. Pe parcursul întregului zbor, mâinile îmi erau legate cu cătușe din plastic. Nu a fost vorba de nici o ospitalitate”, a mărturisit profesorul.

Precizăm că Igor Dodon a declarat de mai multe ori despre faptul că expulzarea profesorilor turci fost făcută „civilizat”, cu „respectarea anumitor proceduri”. El afirma că persoanele vizate au fost tratate respectuos de către responsabilii care le-au reținut și că li s-ar fi „oferit ceai” în timpul zborului.

Pentru expulzarea profesorilor turci, Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Țara noastră a fost obligată să achite câte 25.000 de euro fiecărei dintre familiile celor șapte cadre didactice.

A doua parte a interviului cu Hüseyin Bayraktar va fi publicat de  Moldovalive.md marți, 26 iulie. Urmează informații despre ce s-a întâmplat după expulzare, cum profesorul a ajuns în Uniunea Europeană și a cerut azil politic.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!