Ucrainenii dau lovitura concurenței! Au depreciat hrivna că să inunde piața Moldovei cu produse ieftine

Săptămâna trecută hrivna ucraineană s-a depreciat cu 20% față de leul moldovenesc, este a treia depreciere puternică în ultimii 20 ani.

Deprecierea de acum este determinată de decizia autorităților ucrainene de a deprecia hrivna pentru a ajuta companiile ucrainene în promovarea exporturilor. Deprecierea hrivnei nu are o influență foarte puternică asupra inflației de la ei din țară, în schimb ajută puternic companiile orientate spre export.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că pentru Moldova această decizie a Ucrainei are două consecințe directe.

„În primul rând această depreciere va duce la scăderea sau cel puțin temperarea prețurilor la produsele alimentare, care va determina reducerea ratei inflației. O hrivnă slabă înseamnă produse ucrainene mai ieftine pe piața Moldovei. Să nu uităm că 35% din toate produsele alimentare importate de Moldova provin din Ucraina. De fapt decizia autorităților din Ucraina are un impact asupra ratei inflației din Moldova, mai mare decât deciziile luate de autoritățile noastre”, spune Iooniță.

Pe de altă parte producția ieftină din Ucraina va crea probleme mari producătorilor noștri, care nici acum nu pot face concurență producției mai ieftine din Ucraina și care vor fi cu încă 20% mai ieftine.

„Dacă ne întoarcem la istorie, atunci vedem că toate deprecierile hrivnei au avut drept scop susținerea producătorului ucrainean în promovarea exporturilor. Așa sa întâmplat în criza mondială din 2008-2009 și invazia Rusiei în Crimeea din 2014. Însă aceasta de fiecare dată a însemnat penetrare produselor din Ucraina pe piața Moldovei și pierderea competiției companiilor locale față de produsele ucrainești. Noi de fiecare dată protejam cetățenii contra inflației, iar Ucraina protejează mediul de afaceri contra crizei”, mai spune Ioniță.

Fiecare criză în Ucraina a însemnat avantaje pentru exportatori și creșterea exporturilor. Iar în Moldova fiecare criză a însemnat pierderea cotelor de piață a producătorilor locali.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#produse #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După virajul brusc al președintelui american Donald Trump, care în această săptămână a impus sancțiuni împotriva „Rosneft” și „Lukoil” și a anulat summitul planificat cu Vladimir Putin la Budapesta, Kremlinul a reacționat rapid, trimițând în Statele Unite principalul său negociator pe dosarul ucrainean, potrivit CNN.

Este vorba despre Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF), un personaj-cheie în arhitectura relațiilor ruso-americane și un apropiat al lui Putin prin legături de familie – fiind căsătorit cu o prietenă apropiată a fiicei acestuia, Ekaterina Tihonova. Dmitriev, care a studiat la Harvard și Stanford, a sosit vineri la Washington, unde urmează să poarte discuții cu oficiali ai administrației Trump pentru a „analiza viitorul relațiilor ruso-americane”, au declarat surse citate de CNN și RIA Novosti.

Potrivit publicației Axios, Dmitriev urmează să se întâlnească sâmbătă cu Stephen Witkoff, trimisul special al SUA pentru negocierile strategice cu Rusia.

Misiunea sa este una extrem de dificilă: salvarea dialogului bilateral, grav afectat după refuzul lui Putin de a accepta o încetare a focului în Ucraina. Surse citate de The Wall Street Journal afirmă că Trump s-a declarat „profund dezamăgit”, convins că „Putin l-a dus cu vorba”, mai ales după ce fiecare convorbire între cei doi lideri era urmată de noi atacuri asupra Ucrainei. Această frustrare ar fi stat la baza deciziei de a sancționa cele mai mari companii petroliere rusești.

Kirill Dmitriev a fost inclus în echipa de negociere a Kremlinului încă din februarie, alături de consilierul prezidențial Iuri Ușakov și de șeful Serviciului de Informații Externe, Serghei Narîșkin. În aprilie, el a vizitat Washingtonul pentru a promova proiecte economice comune, de la dezvoltarea Arcticii până la exploatarea metalelor rare.

După ce Trump a anunțat anularea summitului de la Budapesta, Dmitriev a insistat că pregătirile continuă și a relansat o idee spectaculoasă – construirea unui tunel sub Strâmtoarea Bering, care ar lega Ciucoția de Alaska, estimând costul proiectului la 60 de miliarde de dolari, cu posibilitatea reducerii la 8 miliarde. „Tunelul ar fi un simbol al unității dintre Rusia și SUA”, a declarat Dmitriev.

Comentând ironic situația, politologul rus Abbas Galiamov a scris: „Probabil că înainte de zbor i s-a spus clar: ‘Zboară și ori te înțelegi cu americanii, ori îți pui căciula și începi să sapi singur tunelul sub Strâmtoarea Bering’”.