Ce vrea Putin în continuare: Scenariul ascuns dezvăluit de oficiali de rang înalt din Israel

Dacă până acum poziția Israelului față de invazia lui Putin din Ucraina a fost una neutră, rezervată, iată că acum în urma unor intenții ale Kremlinului, ruptura dintre Tel Aviv și Moscova începe să adâncească. Oficiali israelieni recomandă președintelui Isaac Herzog să se implice mai mult în criza cu Rusia, ei spunând că ”nimeni nu știe ce vrea Putin”.

Kremlinul are în plan închiderea Agenției evreiești din Moscova, iar ministrul construcțiilor Ze’ev Elkin din cabinetul condus de Tair Lapid, propune măsuri coercitive similare împotriva Centrului cultural rus din Tel Aviv, potrivit Ynet News.

Un tribunal din Moscova a comunicat săptămâna trecută că Ministerul Justiției din Rusia a cerut ”dizolvarea” Agenției evreiești din cauza încălcării unor prevederi legale nespecificate și a stabilit o audiere în data de 28 iulie 2022.

Oficiali din Israel de rang înalt au spus că, din cauza crizei în curs cu Rusia, președintele țării Isaac Herzog ar trebui să se implice în a ajuta la remedirea diferendelor cu Moscova, după ce el a reușit să rezolve crizele cu Polonia și cu președintele Turciei, Recep Erdogan.

În cadrul unei întâlniri convocată duminică, 24 iulie 2022, de premierul Israelului, Yair Lapid, s-a discutat despre pașii pe care Israelul îi poate urma în cazul în care Rusia va lua hotărârea de a închide Agenția evreiască de la Moscova.

Doi miniștri din cabinetul Lapid, Avigdor Liberman, de Finanțe și Ze’ev Elkin, al Construcțiilor, au rămas ferm pe poziții împotriva măsurilor Rusiei, după ce au imigrat din fosta Uniune Sovietică.

Elin a propus să se ia măsuri coercitive similare împotriva Centrului Cultural al Rusiei din Tel Aviv, care fusese suspectat că a inițiat acțiuni de a convinge imigranții să se întoarcă în Rusia.

Un oficial a declarat că întâlnirea cabinetului Lapid a oferit mai mult ”morcovi decât bețe” și că ”nimeni nu știe cu adevărat ce vrea Putin de la noi”.

Delegația israelienaă de experți juridici și-a amânat plecarea la Moscova, din lipsa vizelor. Aceasta trebuie să convingă Kremlinul să permită continuarea activității Agenției evreiești din capitala Rusiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#scenariu #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Băncile comerciale au atras în luna iulie 2025 depozite noi la termen în valoare totală de 3,84 miliarde lei, în creștere cu 11,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Depozitele în moneda națională au însumat 2,77 miliarde lei (72% din total), cu o creștere lunară de 9,4%, iar cele în valută au atins 1,07 miliarde lei, în urcare cu 17,5% față de iunie. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei a fost de 4,81% (+0,15 p.p.), iar la cele în valută de 1,32% (–0,15 p.p.).

Cele mai solicitate au fost depozitele cu termene între 2 și 5 ani (47,4% din total) și cele între 6 și 12 luni (26,7%).

Depozitele persoanelor fizice au totalizat 3,07 miliarde lei, în creștere cu 17,8% față de iunie. Acestea au fost plasate în special pe termene de 2–5 ani (47,7%) și 6–12 luni (30,1%). Comparativ cu iulie 2024, depozitele în lei ale populației s-au majorat cu 51,8%, iar cele în valută cu 19,5%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor fizice a scăzut ușor la 5,09% (–0,04 p.p.), iar la cele în valută la 1,21% (–0,15 p.p.).

În schimb, depozitele persoanelor juridice în lei au scăzut cu 15,3% față de luna precedentă, până la 564,1 milioane lei, în timp ce cele în valută au crescut cu 5,6%, ajungând la 175,6 milioane lei. Față de iulie 2024, depozitele firmelor în lei s-au redus cu 10,2%, iar cele în valută cu 21,9%. Rata medie a dobânzii la depozitele în lei ale persoanelor juridice a crescut la 3,82% (+0,44 p.p.), iar la cele în valută a coborât la 1,92% (–0,09 p.p.).