Demisionarul Boris Johnson este dorit premier la Kiev. Ucrainenii au inițiat o petiție către președintele Zelenski

27 Iul. 2022, 11:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iul. 2022, 11:06 // Actual //  bani.md

Cetățenii ucraineni l-ar dori premier la Kiev pe Boris Johnson, prim-ministrul demisionar al Marii Britanii. În acest sens au inițiat o petiție în care solicită autorităților să-i acorde cetățenia. Boris Johnson a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei, în războiul cu Rusia. Și cu toate că și-a pierdut popularitatea în țara sa, el se bucură de foarte multă apreciere între ucraineni.

O petiție inițiată în Ucraina, prin care se cere acordarea cetățeniei ucrainene și a funcției de premier lui Boris Johnson a strâns peste 2.500 de semnături. S-a întâmplat în doar câteva ore de la momentul lansării, fapt ce confirmă popularitatea de care se bucură Boris Johnson în această țară.

Cetățenii ucraineni l-ar dori pe prim-ministrul demisionar al Marii Britanii la conducerea țării lor, conform acestei petiții. Aceasta este o recunoaștere pentru ajutorul material, constând în echipamente militare și muniție de război pe care Marea Britanie l-a acordat Ucrainei. Încă de la începutul invaziei ruse, din 24 februarie, Boris Johnson s-a poziționat ferm în susținerea Kievului și a condamnat războiul declanșat de Vladimir Putin.

De-a lungul vremii, pe când mai era premier, el a făcut mai multe vizite la Kiev, afișându-se cu președintele Volodimir Zelenski printre ruinele provocate de bombardamentele rusești.

Ultima vizită a lui Boris Johnson la Kiev a fost cu puțin timp înainte de a-și pierde funcția. La jumătatea lunii iunie, el a mers la Kiev și s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, oferind ajutorul Londrei pentru antrenarea a 10.000 de soldați ucraineni la fiecare 120 de zile, după cum relata  The Guardian.

În ciuda faptului că și-a pierdut popularitatea în Marea Britanie motiv pentru care a fost nevoit să demisioneze, Boris Johnson este foarte iubit în Ucraina. Iar acest lucru se datorează sprijinului pe care l-a acordat acestei țări în lupta împotriva Rusiei. Drept urmare, nu este de mirare că ucrainenii au lansat o astfel de petiție, după cum relatează agenția de presă Reuters.

Petiția este adresată președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și enumeră punctele forte ale lui Boris Johnson. Cele mai importante dintre acestea sunt „sprijinul mondial pentru Boris Johnson, o poziție clară împotriva invaziei militare a Ucrainei, înțelepciune în domeniile politic, financiar și juridic”.

Pe de altă parte, autorii petiției recunosc faptul că o implementare a acestor prevederi ar duce la o încălcare a Constituției de la Kiev. Acest lucru face ca cererea semnatarilor să aibă un sens simbolic, fiind un mesaj de susținere pentru Johnson. Președintele Volodimir Zelenski nu a menționat încă nimic despre noua petiție, dar va fi obligat să răspundă oficial dacă aceasta va primi 25.000 de semnături.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.