După prăbuşirea crypto, traderii inundă piaţa cu ceasuri de colecţie la prețuri foarte mici

Prăbuşirea criptomonedelor diminuează oferta celor mai căutate ceasuri de pe piaţa second-hand, reducând preţurile pentru modelele greu de procurat de la Patek Philippe şi Rolex.

Oferta de ceasuri trofeu, precum Rolex Daytona sau Patek Nautilus 5711A, „este acum mult mai mare”, a declarat platforma de tranzacţionare online de ceasuri Chrono24, scrie ZF.

Recenta prăbuşire crypto „a avut un impact direct asupra preţurilor ceasurilor de lux de la mărci precum Rolex şi Patek Philippe”, a declarat compania, care are sediul în Karlsruhe, Germania, şi care are mai mult de jumătate de milion de ceasuri listate la vânzare pe site-ul său.

Scăderea preţului pentru cele mai căutate modele este cel mai recent indiciu că piaţa ceasurilor de lux second-hand, cândva în plină ascensiune, începe să piardă ritmul. Valorile în creştere ale criptomonedelor au creat o nouă clasă de cumpărători de lux, ceea ce a dus la o creştere fără precedent a preţurilor pentru modele, în special pentru mărci precum Rolex, Audemars Piguet şi Patek. Acum, când multe jetoane digitale au fost martelate, aceşti consumatori dau înapoi.

Tim Stracke, co-directorul executiv al Chrono24, a declarat că retragerea pentru unele modele reprezintă o consolidare, deoarece preţurile pentru cele mai căutate ceasuri scad mai aproape de cele ale ceasurilor similare.

În acelaşi timp, Stracke a declarat că volumele de tranzacţionare pe platforma, care pune în legătură comercianţii sau vânzătorii privaţi cu cumpărătorii, au crescut cu peste 50% în prima jumătate a anului.

Preţul unui Patek Philippe Nautilus 5711A, care se vinde cu aproximativ 35.000 de dolari la vânzare cu amănuntul, a urcat la 240.000 de dolari în primul trimestru, potrivit Chrono24. Acum, ceasul sport din oţel cu cadran albastru ajunge la aproximativ 190.000 de dolari.

Chrono24 a observat creşteri de preţ pentru ceasuri precum Girard-Perregaux Laureato, precum şi pentru multe modele Cartier şi Breitling. Cererea a crescut, de asemenea, pentru aproape toate modelele din colecţia Omega Speedmaster, rezultat al unei colaborări cu marca soră Swatch, potrivit Chrono24.

Chrono24, care se gândeşte la o potenţială ofertă publică iniţială, a declarat că se aşteaptă la o creştere suplimentară a vânzărilor globale tranzacţionate pe site în a doua jumătate a anului.

#ceasuri de lux #crypto #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.