Preţurile la cereale sunt în creştere pe fondul îngrijorărilor cu privire la o scădere a producției

26 Apr. 2021, 11:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
26 Apr. 2021, 11:39 // Actual //  MD Bani

Preţul porumbului a urcat joi la cea mai ridicată valoare din ultimii opt ani, pe fondul pariurilor că revenirea economiilor, cererea Chinei şi evoluţiile meteo nefavorabile vor goli silozurile, transmite Agerpres citând Bloomberg.

La bursa de cereale de la Chicago, cotaţiile futures la porumb au înregistrat joi creşterea maximă permisă într-o singură zi. Contractul cu livrare în luna iulie a crescut cu 4,1% până la 6,315 dolari per bushel, cel mai ridicat nivel de după luna mai 2013.
O apreciere similară s-a înregistrat în cazul grâului, unde contractul de referinţă s-a apreciat cu 5,3% până la 7,105 dolari per bushel, cel mai mare preţ din ultimii şapte ani. De asemenea, la soia boabe, contractul de referinţă a trecut de 15 dolari per bushel pentru prima dată după 2017.

Frigul şi seceta din unele regiuni alimentează îngrijorările că nu vor exista suficiente cereale şi oleagionase pentru a satisface necesităţile mari ale Chinei pentru nutreţuri sau pentru a acoperi cererea în creştere de biocombustibili, pe măsură ce economia mondială îşi revine după pandemia de coronavirus.

China este atât de interesată să cumpere mai mult porumb încât a început deja să îşi rezerve o parte din următoarea recoltă, iar cererea nu ar urma să încetinească în acest an. Investitorii au început să se îndrepte spre materiile prime agricole iar stocurile mondiale limitate înseamnă că evoluţiile meteo nefavorabile vor conduce la o nouă creştere a preţurilor.

„Ştim că acum există o cererea mondială enormă pentru cereale folosite ca nutreţ iar oamenii încep să se întrebe ce se va întâmpla dacă recolta Braziliei nu se va ridica la înălţimea aşteptărilor. Fiecare zi fără ploi abundente duce la diminuarea producţiei estimate”, spune Joe Nussmeier, broker la firma americană Frontier Futures.

Fermierii americani au încetinit însămânţările pe fondul unor temperaturi scăzute care este posibil să fi afectat şi culturile de grâu, în cazul cărora recoltarea ar urma să înceapă peste câteva luni. În acelaşi timp, cea de a doua recoltă de porumb a Braziliei suferă de pe urma secetei astfel că cresc îngrijorările cu privire la o posibilă recoltă slabă.

Creşterea cotaţiilor futures la porumb face grâul mai atractiv pentru a fi folosit ca nutreţ pentru hrana vitelor, în special în condiţiile în care fermierii amână să îşi vândă porumbul pentru a profita de creşterile viitoare de preţ.

„În momentul de faţă porumbul se termină şi cea mai ieftină alternativă este grâul. Acesta înregistrează creşteri semnificative”, a spus Joe Nussmeier.

Departamentul american al Agriculturii a estimat recent că China va importa 28 de milioane de tone de porumb din toate ţările în sezonul 2020-2021. Chiar dacă în anul următor achiziţiile ar putea scădea până la 15 milioane de tone, este vorba de dublul cotei stabilite de Organizaţia Mondială a Comerţului care permite firmelor din China să importe porumb la un nivel mai mic de taxare.

Realitatea Live

04 Iun. 2025, 15:47
 // Categoria: Opinii // Autor: 
04 Iun. 2025, 15:47 // Opinii // 

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO