Istoria femeii din Grigoriopol care a înființat o gospodărie țărănească. A ajuns să prelucreze peste 66 de ha

Marina Cerkasenco și-a început afacerea în domeniul agriculturii acum 10 ani. Pentru început ea a creat o gospodărie țărănească și arenda doar câteva terenuri, iar acum cultivă porumb, floarea soarelui, ovăz, exparcet și grâu pe o suprafață de peste 66 de hectare.

Proiectul PNUD „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) „Dezvoltarea capacităților de export pe malurile Nistrului” (AdTrade) a ajutat-o pe Marina Cercasenko să-și procure un tractor modern, care a fost numit „asistentul de fier”. Antreprenoarea spune că tractorul o va ajuta să se extindă mai mult și va contribui la crearea a trei noi locuri de muncă.

„Cerealele sunt principala sursă pentru producerea alimentelor necesare consumului uman și a furajelor pentru animale. Prin beneficiile pe care le aduc în urma consumului regulat, cerealele sunt adevărate surse de sănătate pentru organism. De asemenea, culturile de câmp servesc ca materie primă pentru industrie. Prin urmare, avem multe solicitări, pe care încercăm să le onorăm cu brio”, spune producătoarea agricolă.

Cu toate că în acest an roada fost compromisă din cauza condițiilor climaterice severe, Marina rămâne optimistă și sigură că va obține rezultate mai bune. De asemenea, ea este încrezută în susținerea financiară și consultanța de care beneficiază în cadrul proiectului PNUD/AdTrade.

„Într-o afacere agricolă este foarte important să monitorizezi constant creșterea culturilor, să fertilizezi terenul, să strângi și să depozitezi roada la timp și în condiții adecvate. Pentru ca să le reușești pe toate e nevoie de un utilaj agricol performant și cred că noul tractor, care este unul econom și durabil, ne va ajuta foarte mult ca să obținem rezultatele scontate cu efort mai mic decât până acum”, a menționat Marina Cerkasenko.

În continuare, antrprenoarea își propune să producă culturi agricole cu valoare adăugată înaltă și să poată exporta roada și în țările Uniunii Europene. Pentru aceasta, Marina Cerkasenco frecventează și seminarele organizate în cadrul proiectului PNUD/AdTrade pentru antreprenorii de pe ambele maluri ale Nistrului în vederea dezvoltări capacităților de export și identificarea partenerilor de peste hotare.

#Agricultură #Afaceri #PNUD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Companiile aeriene nu vor mai putea impune vouchere în locul compensațiilor bănești fără acordul scris al pasagerilor. Un proiect elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Autoritatea Aeronautică Civilă prevede că pasagerii vor alege cum să primească despăgubirile și stabilește explicit dreptul la compensație pentru sosirea la destinație cu cel puțin trei ore întârziere.

Potrivit proiectului, compensațiile vor fi achitate, la alegerea pasagerului, în numerar, prin transfer bancar electronic, ordin de plată sau cec bancar. Voucherele, bonurile valorice, creditarea conturilor interne de utilizator și alte servicii alternative vor putea fi oferite numai cu acordul expres, prealabil și în scris al beneficiarului.

Operatorii aerieni nu vor putea aplica reguli interne care restrâng drepturile pasagerilor, iar clauzele care contravin regulamentului vor fi nule de drept.

Proiectul clarifică și condițiile de acordare a compensațiilor pentru zborurile întârziate. Va conta întârzierea înregistrată la destinația finală, raportată la ora programată de sosire. O întârziere de peste două ore la decolare nu va genera automat dreptul la despăgubiri dacă pasagerul ajunge la destinație cu mai puțin de trei ore întârziere.

Sumele prevăzute de regulament rămân neschimbate: 250 de euro pentru zborurile de până la 1 500 de kilometri inclusiv, 400 de euro pentru cele între 1 500 și 3 500 de kilometri și 600 de euro pentru distanțe mai mari. Acordarea compensațiilor rămâne supusă condițiilor și excepțiilor aplicabile, inclusiv celor privind împrejurările extraordinare.

Autorii susțin că modificările sunt necesare pentru eliminarea interpretărilor diferite ale regulilor actuale. În ultimul an, Autoritatea Aeronautică Civilă a primit șapte petiții prin care au fost solicitate compensații pentru întârzieri de peste două ore la plecare, dar mai mici de trei ore la sosire. Două decizii ale instituției au fost contestate în procedura prealabilă, iar una dintre cauze este examinată în instanță.

Ministerul precizează că proiectul nu introduce o categorie nouă de obligații pentru companiile aeriene, ci clarifică în legislația națională condițiile de compensare rezultate din practica europeană.

#compensații bănești #zboruri intârziate