Putin lovește Moldova în cel mai sensibil punct! De ce nu merge Maia Sandu la Moscova să discute un preț mai mic la gaz

Modul de formare a prețului și cum a decis Gazprom să crească artificial prețul gazului pe piețele internaționale este inexplicabil. Este pentru prima dată când prețul la metan este mai mare vara decât pe timp de iarnă. Este un tarif mare, dar vom vedea în continuare comportamentul celor de la Gazprom. Am spus-o de mai multe ori că nu este corect să ne pună în situația ca la data de 20 a fiecărei luni să decidă sistarea sau limitarea volumelor la gaz, a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu la emisiunea „Cabinetul din umbră”

Întrebat de ce Maia Sandu nu merge la Moscova să negocieze un contract mai bun la gaz. Spânu a spus „că același lucru a încercat Bulgăria, Germania, Finlanda, Polonia și Italia. Credeți că dacă vom merge de zece ori acolo lucrurile se vor schimba”.

„Dacă merg eu sau Maia Sandu lucrurile s-ar schimba dacă ar fi anumite cedări. Vreau să întreb cât de gata suntem să facem anumite cedări. Am sentimentul că acum este adevărata luptă pentru independență. Da este o iarnă complicată, țara a fost adusă în situația asta – nepregătită. Suntem unica țară dependentă de un singur furnizor de gaz și energie electrică. Nu mai știu nicio țară”, a punctat Spînu.

Republica Moldova se află în pragul unei crize gaziere, în condițiile în care nu s-a reușit să se facă auditul datoriei istorice de 709 mil. USD a Moldovagaz până la sfârșitul lunii mai, iar Gazprom este în drept să rezilieze contractul de livrare. Autoritățile, susțin că, deși, trimit solicitări concernului rus, acesta nu răspunde, iar despre o deconectare a gazului nu au fost anunțate. Or, în prezent prețul gazului a depășit 2000 USD pentru mia de metri cubi.

Experții în energetică susțin că Gazprom va recurge la șantajul energetic în lunile de iarnă, de aceea autoritățile trebuie să aibă mai multe alternative, inclusiv să facă rezerve de gaz, cel puțin pentru două luni de iarnă.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#contrcat #gaz #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.