Vine școala! Câți bani vor scoate din buzunar părinții pentru ghiozdanul cu rechizite

08 Aug. 2022, 13:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Aug. 2022, 13:54 // Actual //  MD Bani

Septembrie se apropie cu pași grăbiți, ceea ce înseamnă că un an nou școlar bate la ușă. În acest sens am încercat să aflăm câți bani vor scoate din buzunar părinții pentru a cumpăra rechizitele școlare de bază.

După cum vă așteptați, prețurile diferă în funcție de magazine. Astfel, dacă vă doriți să economisiți va trebui să verificați mai întâi ce oferte propun fiecare din dintre ele.

Pentru a-ți fi de ajutor, îți prezentăm în continuare unele oferte care sunt disponibile online.

Să începem cu cel mai important – ghiozdanul. Sunt disponibile o mulțime de modele atât pentru fetițe, cât și pentru băieți, pentru orice vârstă. De exemplu, prețul unui ghiozdan școlar ortopedic variază între 240-700 de lei. De asemenea, există și modele care pot ajunge la câteva la câteva mii de lei.

Prețuri rechizite 

Acum vom continua cu rechizitele pe care le va folosi în fiecare zi. Prețul unui penar începe de la 15 lei și în funcție de model poate ajunge și la 90 de lei. În penar vom avea nevoie de radieră (4-10 lei), ascuțitoare (4-30 de lei), creion (2-5 lei), pix (2-10 lei). De asemenea, un elev are nevoie de riglă, prețul căreia începe de la 2 lei pentru cele de plastic, 27 de lei pentru una din lemn sau din metal 190 de lei, și de ce nu, un set de rigle (25-40 de lei). Să nu uităm și de compas care costă între 8-35 de lei. Prețul creioanelor colorate variază între 25-100 de lei.

Prețul învelitorilor pentru cărți diferă în funcție de clasă și începe de la 26 de lei pentru clasa a II-a și ajunge până la 45 de lei. În ceea ce privește învelitorile pentru caiete, un set de 10 învelitori, costă 20 de lei. Aici se mai adaugă și un clei uscat care costă între 11-15 lei, un ceruză prețul căruia se cuprinde între 11-31 de lei.

Să nu uităm și de arta plastică pentru care elevii au nevoie de acuarelă sau guașă. Prețul pentru aceste rechizite este de 28 de lei pentru o acuarelă cu 10 culori și 100 de lei pentru guașă de 12 culori. De asemenea, un set de paste de modelat (plastilină) de 16 culori pot fi cumpărate cu 65 de lei. Un set de 12 carioci costă 15 lei și un album pentru desen poate fi cumpărat cu 7-40 de lei. Elevii mai folosesc și hârtie colorată (10-40 lei)

Agendă, caiete

Din ghiozdanul școlarului nu trebuie să lipsească agenda, prețul căreia variază între 20 și 100 de lei, în funcție de modelul, imprimeul și producătorul ales. Să nu uităm nici de caiete, care sunt indispensabile pentru un elev. Cunoscutele caiete cu copertă verde sunt cele mai căutate de părinți. Prețul pentru un caiet de 12 foi cu linii mari este de 2,14 lei, cele cu linii mici și în pătrățele costă 1.55 lei. Prețul caietelor de 48 de foi este 6-10 lei, iar al celor de 96 de foi 16-20 de lei.

Total

Dacă e să facem un calcul aproximativ, atunci, pentru a umple ghiozdanul cu toate cele necesare, părinții vor trebui să scoată din buzunar o suma de aproximativ 1000 de lei.

400 lei (ghiozdan) + 15 lei (penar) + 6 lei (3 pixuri) + 4 lei ( două creioane) + 4 lei (radieră) + 4 lei (ascuțitoare) + 27 de lei (riglă) + 8 lei (compas) + 25 de lei (creioane colorate) + 40 de lei (învelitori pentru cărți) + 40 lei (20 de învelitori pentru caiete) + 11 lei (clei uscat) + 20 de lei (ceruză) + 30 de lei (acuarelă) + 65 de lei (plastilină) + 30 (album pentru desen) + 15 lei (set de carioci) + 30 lei (hârtie colorată) + 20 de lei (agenda elevului) +  30 de lei (caiete linii 12 foi) + 10 lei (caiete matematică 12 foi) + 80 de lei (caiete 48 de foi) = 914 lei.

La toate aceste rechizite se mai adaugă și cărți, caiete suplimentare pentru fiecare disciplină. Aici prețurile variază în funcție de clasă.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.