Economia Ucrainei, „în comă”. Kievul așteaptă un vot crucial privind înghețarea datoriilor sale

08 Aug. 2022, 12:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Aug. 2022, 12:25 // Actual //  bani.md

Creditorii Ucrainei vor vota săptămâna aceasta o propunere a Guvenului de la Kiev de a amâna plăţile pentru obligaţiunile internaţionale timp de 24 de luni, o măsură prin care Kievul vrea să evite o intrare în incapacitate de plată care ar fi dureroasă, transmite Reuters.

Deţinătorii de obligaţiuni ucrainene au timp până marţi la 5 p.m., ora New York-ului (21:00 GMT), pentru a decide dacă sunt de acord sau nu cu propunerea Guvernului de la Kiev, care se confruntă cu un deficit de finanţare de cinci miliarde de dolari pe lună şi problemele cu lichidităţile după invazia rusească.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că economia țării sale se află în „comă”, minimalizând importanța plecării primului vas cu cereale ucrainene din porturile țării de la izbucnirea războiului în data de 24 februarie. Vasul ajunsese pe 2 august în Turcia.

„Războiul… aproape că ucide economia. Este în comă. Blocarea porturilor de către Rusia este o mare pierdere pentru economie”, a afirmat Volodimir Zelenski miercurea trecută.

Timpul rămas la dispoziţia Ucrainei se apropie de sfârşit în condiţiile în care la 1 septembrie ajung la maturitate obligaţiuni în valoare de un miliard de dolari.

Ucraina va obține probabil înghețarea datoriilor

Potrivit unei surse apropiate de acest dosar, cel mai probabil creditorii vor aştepta până aproape de termenul limită pentru a vota. Însă sursa a adăugat că investitorii ar urma să fie de acord cu îngheţarea plăţii datoriilor.

Atunci când a anunţat propunerea de îngheţare, ministrul ucrainean al Finanţelor, Sergii Marchenko, a spus că a primit „semnale clare de sprijin” din partea unora dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume, inclusiv BlackRock, Fidelity, Amia Capital şi Gemsstock.

Separat, creditorii a două mari firme de stat din Ucraina, Ukravtodor şi Ukrenergo, cărora Guvernul de la Kiev le-a garantat datoriile, au şi ei timp până la data de 9 august să voteze un plan similar cu cel privind îngheţarea plăţii datoriilor suverane.

Moratoriul de doi ani cu privire la plata datoriilor externe va pemite Ucrainei să evite o intrare legală în incapacitate de plată, deoarece orice modificare a termenilor de rambursare a obligaţiunilor va avea sprijinul creditorilor, a explicat Rodrigo Olivares-Caminal, profesor de drept financiar la Universitatea Queen Mary din Londra.

Kievul s-ar putea confrunta cu un „selective default”

De asemenea, agenţiile de rating ar putea clasifica aceasta situaţie drept un „selective default” sau „default”.

La sfârșitul lunii iulie agenția de evaluare financiară S&P a retrogradat ratingul datoriei pe termen lung a Ucrainei cu trei trepte, până la CC, afirmând că recenta propunere a mai multor țări occidentale de eșalonare a plăților echivalează cu o incapacitate de plată aproape certă.

„Un default contractual, un eveniment de credit şi o incapacitate de plată sunt trei concepte diferite chiar dacă au legătură între ele. Intrarea într-una din aceste situaţii nu înseamnă automat că vor fi declanşate celelalte două”, explică însă Olivares-Caminal.

Chiar dacă investitorii ar urma să fie de acord cu îngheţarea plăţii datoriilor este neclar dacă Ucraina va avea nevoie totuşi de o restructurare a acestora pe termen mediu.

Ucraina speră că până la finele anului va reuşi să încheie un acord cu Fondul Monetar Internaţional pentru un program de asistenţă în valoare de 15-20 de miliarde de dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.