Rusia ar putea cumpăra yuani, rupii și lire turcești pentru un fond de rezervă „pentru zile negre”

Rusia ia în considerare cumpărarea monedelor unor țări „prietene”, precum China, India și Turcia, pentru a le păstra în Fondul său național de bogăție (NWF), după ce și-a pierdut capacitatea de a cumpăra dolari sau euro din cauza sancțiunilor, a declarat banca sa centrală, potrivit Al Jazeera.

Banca a declarat că menține politica unui curs de schimb liber al rublei, dar a subliniat că este important să restabilească o regulă bugetară care redirecționează veniturile excedentare din petrol către fondul de rezervă al țării.

Într-un raport privind politica sa monetară pentru perioada 2023-2025, banca centrală a declarat că în prezent se discută diverse opțiuni privind modul de revenire la regula bugetară și de reaprovizionare a fondului de rezervă pentru zile negre, ținând cont de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei Ucrainei.

„Ministerul rus de Finanțe lucrează la posibilitatea de a implementa un mecanism operațional al mecanismului regulii bugetare pentru reaprovizionarea/cheltuiala NWF în monedele țărilor prietene (yuani, rupii, lire turcești și altele)”, a adăugat aceasta.
Excedentul de cont curent al Rusiei se apropie de 170 de miliarde de dolari în șase luni, în pofida sancțiunilor occidentale

#rubla #rezerve #securitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.