Rusia ar putea cumpăra yuani, rupii și lire turcești pentru un fond de rezervă „pentru zile negre”

Rusia ia în considerare cumpărarea monedelor unor țări „prietene”, precum China, India și Turcia, pentru a le păstra în Fondul său național de bogăție (NWF), după ce și-a pierdut capacitatea de a cumpăra dolari sau euro din cauza sancțiunilor, a declarat banca sa centrală, potrivit Al Jazeera.

Banca a declarat că menține politica unui curs de schimb liber al rublei, dar a subliniat că este important să restabilească o regulă bugetară care redirecționează veniturile excedentare din petrol către fondul de rezervă al țării.

Într-un raport privind politica sa monetară pentru perioada 2023-2025, banca centrală a declarat că în prezent se discută diverse opțiuni privind modul de revenire la regula bugetară și de reaprovizionare a fondului de rezervă pentru zile negre, ținând cont de sancțiunile occidentale împotriva Rusiei din cauza invaziei Ucrainei.

„Ministerul rus de Finanțe lucrează la posibilitatea de a implementa un mecanism operațional al mecanismului regulii bugetare pentru reaprovizionarea/cheltuiala NWF în monedele țărilor prietene (yuani, rupii, lire turcești și altele)”, a adăugat aceasta.
Excedentul de cont curent al Rusiei se apropie de 170 de miliarde de dolari în șase luni, în pofida sancțiunilor occidentale

#rubla #rezerve #securitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la petrol au intrat pe o pantă descendentă după ce Iranul a anunțat redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru navigația comercială, semnal puternic de detensionare în regiune după acordul de încetare a focului.

Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că toate navele comerciale pot tranzita liber strâmtoarea „pe toată durata armistițiului”, în baza înțelegerii privind încetarea focului în Liban.

Decizia vine la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel, reducând riscurile pentru una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Pe fondul acestor evoluții, piața a reacționat imediat: petrolul Brent s-a prăbușit cu aproximativ 10%, coborând spre nivelul de 89 de dolari pe baril, după ce anterior depășise pragul de 100 de dolari. Scăderea reflectă diminuarea temerilor legate de întreruperea livrărilor prin Ormuz, rută prin care trece circa o cincime din petrolul global.