„Bomba datoriilor“. Peste 40 de ţări riscă defaultul, iar aceasta este o problemă pentru noi toţi

Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a milioane de oameni, scrie Grid.

Sri Lanka ar putea fi doar începutul. Ţara sud-asiatică, considerată cândva o „bijuterie ascunsă“, a fost absorbită într-o gaură neagră financiară după ce munţi de datorii au zdrobit sector după sector. Criza datoriilor a declanşat proteste pe scară largă.

Însă Sri Lanka nu este singură, avertizează experţii, în condiţiile în care o serie de ţări se clatină sub grămezi uriaşe de datorii. Pe măsură ce crizele datoriilor se intensifică, iar o economie mondială fragilă se luptă să facă faţă impactului războiului din Ucraina, consecinţele se pot repercuta cu mult dincolo de graniţele ţărilor respective. Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a milioane de oameni.

O analiză Bloomberg recentă a identificat 19 ţări cu probleme acute legate de datorii. Acestea ar putea fi forţate să apeleze la instituţii ca FMI pentru un bailout. Unele ar putea obţine un bailout, altele nu. Pachetele FMI, de exemplu, vin cu condiţii stricte şi adesea dureroase. Fără bailout, economia unei ţări se poate prăbuşi. Obţinerea unui bailout, între timp, ar putea însemna durere economică generală pentru cei peste 900 de milioane de locuitori ai acestor ţări.

Pentru economişti, acest lucru înseamnă că scenele din Sri Lanka ar putea reprezenta doar începutul unui întreg nou coşmar mondial postpandemic. În urma reducerii dobânzilor după criza financiară din 2008, o mulţime de ţări s-au împrumutat, însă nu de la creditori bilaterali sau multilaterali, ci de la creditori privaţi.

Acum, cu nivelurile record ale inflaţiei şi majorarea dobânzilor, ţările mai sărace se confruntă cu costuri în creştere legate de rambursarea datoriilor acumulate. Iar acest lucru se întâmplă într-o perioadă cu preţuri mai mari la alimente şi carburanţi şi un context economic încă fragil după pandemie.
China este văzută ca a fi jucat un rol major în alimentarea acestei crize a datoriilor. Totuşi, Matthew Mingey, analist la Rhodium Group, susţine că responsabilitatea privind problemele legate de datorii aparţine ambelor părţi: ţărilor care s-au îndatorat şi Chinei.

Acum, întrebarea urgentă este cum se poate ieşi din această criză. Poate că cea mai rapidă cale este de a diminua o sursă majoră de presiune asupra tuturor economiilor cu venituri scăzute: preţurile extrem de ridicate la alimente şi carburanţi.

Între timp, economiştii fac apel pentru acţiuni concertate la nivel mondial din partea celor mai bogate ţări ale lumii pentru a ajuta ţările mai sărace să-şi gestioneze sau restructureze poverile datoriilor. Însă Atlantic Council remarcă lipsa de voinţă a G7 pentru astfel de acţiuni.

Ce este clar, pentru analişti şi strategici, este că ceva trebuie făcut în legătură cu crizele datoriilor de la nivelul lumii cu venituri scăzute. Lipsa de acţiuni, avertiza recent şefa FMI Kristalina Georgieva, ar putea declanşa o serie întreagă de dezastre internaţionale.

#state #dolari #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.