Cum își ajută România confratele! A dublat taxa pe importurile și exporturile de curent din și către Moldova și Ucraina

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din România dublează, de la 1 septembrie, tariful reglementat aplicat de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, tuturor tranzacțiilor de import, export și tranzit de energie electrică programate cu sistemele electroenergetice ale așa-ziselor ″țări perimetrice″, care în cazul României sunt statele vecine nemembre UE Republica Moldova și Ucraina.

Astfel, tariful va fi majorat de la 0,6 euro/MWh plus TVA (0,714 euro/MWh în total) la 1,2 euro/MWh plus TVA (1,428 euro/MWh în total), relevă date analizate de Profit.ro.

Potrivit legislației UE în vigoare, tariful este stabilit prin decizie a Asociației Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity – ENTSO-E), care este ulterior implementată la nivelul statelor membre de către autoritățile naționale de reglementare.

ENTSO-E a luat decizia de dublare a tarifului la 1,2 euro/MWh în a doua jumătate a lunii iulie. Este cel mai mare nivel al taxei de la instituirea ei în 2009. De atunci și până anul trecut inclusiv, cuantumul a variat de la an la an între 0,5 și 0.8 euro/MWh, neajungând niciodată la pragul de 1 euro/MWh, acum depășit.

Normele UE prevăd că operatorii de transport și de sistem (OTS) din spațiul comunitar primesc compensații pentru costurile aferente găzduirii fluxurilor de energie electrică transfrontaliere în rețelele lor, plătite de către operatorii omologi ai sistemelor de unde provin și unde ajung în final aceste fluxuri. În acest scop, OTS-urile din UE contribuie cu bani la un fond comun, contribuția fiecăruia fiind proporțională cu raportul dintre valoarea absolută a fluxurilor nete înspre și dinspre sistemul său național de transport și suma dintre valoarea absolută a fluxurilor nete înspre și dinspre toate sistemele naționale de transport. Compensațiile acoperă pierderile de energie aferente găzduirii fluxurilor transfrontaliere de electricitate, precum și costurile suportate de OTS-uri cu punerea la dispoziție a infrastructurii în scopul găzduirii fluxurilor transfrontaliere de energie electrică, inclusiv cu investițiile în întărirea rețelelor necesare pentru facilitarea acestor fluxuri.

În schimb, țărilor terțe precum Republica Moldova și Ucraina li se aplică o taxă de utilizare a sistemelor de transport de energie din UE, stabilită în fiecare an la nivelul contribuției estimate per megawatt-oră pe care operatorii de sisteme de transport dintr-o țară UE ar trebui să o verse la fondul comun menționat pe baza fluxurilor transfrontaliere de energie electrică preconizate pentru anul în cauză. OTS-urile terțe își recuperează taxa de la exportatorii și importatorii naționali de energie. La finalul lunii iunie, ENTSO-E a anunțat că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electricã între Ucraina și Republica Moldova, pe de o parte, și statele vecine lor membre UE. Asta după ce, în martie, sistemul energetic național al Ucrainei și cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, au început să funcționeze în sincronizare cu cele din Europa de Vest. Pe 29 iulie, capacitatea de schimb commercial între Ucraina/Republica Moldova și Europa continental a fost majorată de la nivelul inițial de 100 MW la 250 MW, o nouă majorare fiind posibilă în septembrie.

#taxa #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.