Ministrul Muncii și Protecției Sociale: 60% din populație va primi compensația maximă la energie

60% din populația Republicii Moldova va beneficia de compensația maximă la plata facturilor la energie. O spune ministrul Muncii și Protecției Sociale, potrivit căruia autoritățile elaborează acum mecanismul de acordare a compensațiilor, astfel încât statul să se asigure că cetățenii vor fi capabili să-și achite facturile, scrie IPN.

Potrivit lui Marcel Spatari, mai mult de jumătate din populația țării este foarte vulnerabilă energetic și doar 1% din cetățenii Republicii Moldova își permit să-și achite factura la încălzire și energie electrică la tarifele actuale.

Ministrul Marcel Spatari spune că statul a elaborat criteriile celor 4 categorii de vulnerabilitate energetică, iar potrivit calculelor preliminare mai mult de jumătate din populația Republicii Moldova se încadrează în gradul maxim de vulnerabilitate energetică. Ceea ce înseamnă că 60% din populație va beneficia de valoarea maximă a compensației.

„Principalul criteriu în baza căruia familiile vor fi divizate pe categorii de vulnerabilitate este ponderea cheltuielilor energetice în bugetul gospodăriei, cât la sută din bugetul gospodăriei se duce pe achitarea facturilor la energie. Familiile care cheltuie mai mult de 2/3 din buget pe aceste facturi vor fi încadrate în categoria maximă de vulnerabilitate energetică. Și aici e vorba de 2/3 din gospodăriile din această țară. Adică 60% din populație va primi compensația maximă. 15% din populație va primi o compensație ridicată, apropiată de cea maximă, doar 1% din populație se află în categoria celor non-vulnerabili”, a spus Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, toți cetățenii vor completa on-line formularul vulnerabilității energetice, unde vor indica veniturile familiei, numărul membrilor familiei, modalitatea de încălzire pe timp de iarnă și ponderea valorii facturilor în bugetul familiei. Cetățenii vor completa și declarația pe propria răspundere prin care vor confirma corectitudinea datelor.

„Oamenii își vor declara veniturile. În sistemul informațional vom colecta toate datele unei familii din declarațiile de la FISC, de la CNAS, pensii, indemnizații și vom compara valoarea declarată de către familie cu cea cunoscută de stat. Dacă valoarea cunoscută de stat este mai mare decât valoarea declarată, în calcul se va lua valoarea cunoscută. Va exista și declarația pe propria răspundere, nu am inventat-o noi, ea există de când e țara. Scopul compensațiilor este să ne asigurăm că facturile sunt plătite”, a mai spus ministrul muncii și protecției sociale.

În prezent, consumatorii casnici achită un tarif de 22,99 lei pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus.

#facturi #compensatii #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.