Cum arată pe interior casa lui Mark Zuckerberg, cunoscut pentru un trai extrem de modest pentru banii pe care îi are

Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, în vârstă de 36 de ani, a reușit să adăuge 40 de miliarde de dolari la averea sa în anul 2020 și a depăsit astfel pragul de 100 de miliarde de dolari. Cu toate astea, miliardarul conduce o mașină accesibilă oricui și poate haine simple. Investește însă în imobiliare, în educația copiilor săi și în cercetarea medicală.

În topul Forbes al miliardarilor lumii, Zuckerbeg e pe locul 5, după Jeff Bezos (177 miliarde $), Elon Musk (151 miliarde $), Bernard Arnault și familia, deținătorii conglomeratului de lux LVMH (150 miliarde $) și Bill Gates (124 miliarde $).

Stil de viață discret, alături de familia sa

În ciuda statutului său, Zuckerberg duce o viață discretă alături de soția sa, Priscilla Chan, și cele două fiice ale lor.

Casa în care locuiește Mark Zuckerberg

Uite așa arată interiorul și exteriorul casei în care locuiește familia Zuckerberg:

Zuckerberg nu se îmbracă în haine extravagante, ci preferă blugii, tricourile și puloverele simple. Cu toate astea, multe dintre piesele sale vestimentare sunt mai scumpe decât par, iar valoarea lor se ridică câteodată la mii de dolari.

Mașinile lui Mark Zuckerberg

Și mașinile alese sunt relativ simple, alese să nu sară în ochi – Acura TSX, Volkswagen Golf GTI sau Honda Fit, toate evaluate la sau sub 30.000 de dolari.

Pe ce cheltuie banii Mark Zuckerberg

Investiții în imobiliare

Un domeniu unde Zuckerberg nu se uită la bani când face cumpărături îl reprezintă imobiliarele. În mai 2011 a achiziționat, cu 7 milioane de dolari, o casă de 5.000 de metri pătrați care dispune de un „asistent artificial inteligent la comandă”, în Palo Alto. Aceasta e casa în care a ales să locuiască împreună cu familia sa.

Anul următor, a început să cumpere proprietățile din jurul casei sale, cheltuind peste 30 de milioane de dolari pentru achiziționarea a patru case, cu planuri de nivelare și reconstruire.

De asemenea, el deține, din 2013, o casă de 5.500 metri pătrați în orașul Mission District din San Francisco, în care a continuat să investească peste un milion de dolari în renovări, precum adăugarea unei sere și redecorarea bucătăriei.

Portofoliul imobiliar al miliardarului nu se oprește aici. În 2014, el a cheltuit 100 de milioane de dolari pe două proprietăți de pe insula Kauai: plantația Kahu’aina, o fostă plantație de trestie de zahăr, și plaja Pila’a, o proprietate cu o plajă cu nisip alb.

Zuckerberg mai deține două proprietăți pe malul lacului Tahoe, care au costat 59 milioane de dolari. Una dintre case, numită Brushwood Estate, se întinde pe 5.233 de metri pătrați, pe 2 hectare de teren.

Vacanță în Hawaii

Zuckerberg călătorește mai mult în scopuri de muncă decât de plăcere, iar atunci când o face, Facebook cheltuiește mult. De exemplu, în 2020 securitatea pentru Zuckerberg și familia a costat compania Facebook 23 de milioane de dolari, conform celei mai recente declarații de împuternicire a companiei.

Pandemia a făcut ca multe dintre călătoriile lui Zuckerberg să fie anulate, însă chiar și asa, el a fost surprins în vacanță în Hawaii, în timp ce făcea surfing pe o placă de surf electrică de 12.000 de dolari.

Miliarde pentru cercetări axate pe vindecarea bolilor

Zuckerberg are alături de soția sa, Priscilla Chan, o organizație filantropică fondată în 2015, axată pe „învățarea personalizată, vindecarea bolilor, conectarea oamenilor și construirea de comunități puternice”.

În 2017, Zuckerberg a anunțat că va vinde acțiuni în valoare de 35 și 75 de milioane de dolari în următoarele 18 luni pentru a finanța Inițiativa Chan Zuckerberg, totalizând între 6 și 12 miliarde de dolari.

Zuckerberg și Chan au investit, de asemenea, miliarde în cercetări axate pe vindecarea bolilor lumii până la sfârșitul secolului. Pentru a îndeplini acest obiectiv, Inițiativa Chan Zuckerberg a lansat o organizație non-profit numită Biohub, pentru a începe studii despre vindecarea bolilor, inclusiv cercetări privind genomica, bolile infecțioase și dispozitivele implantabile.

#Mark zuckerberg #case vedete

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija afirmă că sfârșitul lunii iunie aduce atât oportunități, cât și provocări pentru agricultori. Potrivit acestuia, ieftinirea petrolului și a gazelor naturale a redus costurile pentru motorină și îngrășăminte, însă, în același timp, și prețurile cerealelor au intrat pe o tendință descendentă.

Rija susține că cea mai mare oportunitate a momentului este reprezentată de îngrășămintele cu azot, ale căror prețuri au scăzut aproape la jumătate față de maximele înregistrate anterior. Ureea se tranzacționează la aproximativ 400–420 de dolari pe tonă în porturile din România, în timp ce sulfatul de amoniu și azotatul de amoniu s-au ieftinit semnificativ într-o singură săptămână. Potrivit economistului, normalizarea transportului prin Strâmtoarea Hormuz și revenirea Iranului pe piață au contribuit la majorarea ofertei și la reducerea prețurilor.

În aceste condiții, el recomandă agricultorilor care dispun de resurse financiare și spații de depozitare să achiziționeze acum îngrășămintele pentru campania agricolă 2026–2027, apreciind că riscul unei viitoare creșteri a prețurilor este mai mare decât cel al unor noi scăderi.

Pe de altă parte, economistul avertizează că piața cerealelor rămâne slabă. Prețurile porumbului și soiei continuă să fie sub presiune, iar pentru grâu și orz perspectivele sunt influențate negativ de recolta record estimată în Turcia, care ar putea accentua concurența pe piețele de export din regiunea Mării Negre, inclusiv pentru Republica Moldova.

În schimb, floarea-soarelui continuă să beneficieze de prețuri ridicate, susținute de oferta redusă din regiune și de cererea puternică din India. Totuși, Rija atrage atenția că noua recoltă este deja ofertată la prețuri mai mici, ceea ce indică faptul că actualele cotații favorabile sunt temporare și avantajează în special vânzarea stocurilor vechi.

Economistul remarcă și creșterea cu peste 40% a costurilor transportului maritim față de anul trecut, aspect care oferă producătorilor din Republica Moldova un avantaj competitiv pe piețele din bazinul Mediteranei, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, datorită distanțelor mai scurte de livrare.

În concluzie, Iurie Rija consideră că 2026 nu este nici un an de criză, nici unul excepțional pentru agricultură, ci un an în care succesul depinde de controlul costurilor și de alegerea momentului potrivit pentru valorificarea producției.

#recolta #Cereale #pret