Proprietarii Gărilor Auto: Rezilierea contractului, o încălcare a drepturilor investitorilor

Oxana Demcenco, fondator din Ucraina SRL „Gările Auto Moderne”, susține că decizia statului de a rezilia contractul de parteneriat public-privat care viza modernizarea gărilor și stațiilor auto reprezintă o încălcare a drepturilor investitorilor. De asemenea, este o încălcare a prevederilor contractului în sine. Demcenco anunță că reprezentanții companiei s-au adresat în instanță, cu trei cereri împotriva Agenției Proprietății Publice. Fondatoarea face apel la președinta Maia Sandu să ia în vizor acest caz și să nu admită încălcarea drepturilor investitorilor.

Într-o conferință de presă de la IPN, Oxana Demcenco a spus că este din Ucraina, regiunea Donețk, de unde a fost nevoită să plece după evenimentele din 2014. În 2018 și-a început activitatea de antreprenoriat în Republica Moldova. „Am ales Republica Moldova pentru că atunci eram convinsă că este un stat în care poți investi și dezvolta afaceri. Eram convinsă că este un stat de drept în care drepturile investitorilor se respectă”, a menționat Oxana Demcenco. Ea a mai spus că după invazia Rusiei și începerea războiului pe 24 februarie anul curent, a fost nevoită să părăsească Ucraina și s-a mutat în Republica Moldova, fiind la momentul de față refugiată.

Este acționar al companiei „Gările Auto Moderne” din 2019 și de atunci s-a implicat plenar în modernizarea rețelei de gări auto. Potrivit ei, toată lumea își amintește în ce stare erau gările auto și pot vedea cum arată acum. Și chiar dacă procesul de modernizare nu s-a încheiat, rezultatele sunt vizibile.

Potrivit investitoarei, Agenția Proprietății Publice nu a avut vreun argument și nici bază legală pentru rezilierea contractului de concesionare. „Contractul putea fi reziliat doar dacă exista o hotărârea judecătorească. O asemenea decizie nu există. Noi considerăm că APP are o atitudine neobiectivă față de noi, investitorii”, a mai spus Oxana Demcenco.

În condițiile restricțiilor dictate de pandemia COVID-19, compania s-a adresat de mai multe ori Agenției Proprietății publice pentru a-i fi reînnoite obligațiile investiționale. Mai exact, să permită ca ceea ce urma să fie realizat în 2021 să fie amânat pentru anul 2022, iar ceea ce urma să fie implementat în 2022 să fie amânat pentru 2023. Și deși multe companii au fost susținute în pandemie de stat, solicitările lor au fost ignorate.

Oxana Demcenco a făcut apel la președinta Maia Sandu, dar și corpul diplomatic să ia vizor această situație întrucât nu a existat temei pentru rezilierea contractului.

Iurie Moroz, administratorul „Gările Auto Moderne”, afirmă că doar pe parcursul a trei ani, inclusiv pe perioada pandemică, compania a capitalizat investiții de peste 120 de milioane de lei în activele statului. De asemenea, au fost achitate impozite și taxe de peste 80 de milioane de lei. „Totalizând, în această perioadă de trei ani statul a beneficiat de investiții directe, taxe și impozite în mărime de peste 200 de milioane de lei. Hotărârile luate de factorii de decizie din cadrul APP privind declararea unilaterală a rezoluțiunii contractele, în baza unor pretinse nerespectări ale condițiile contractuale și în lipsa încheierilor ale instanțelor de judecată nu sunt legitime și poartă caracter ilegal”, a declarat Iurie Moroz.

#reziliere #gari #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.