Alegerile anticipate ar putea avea loc pe data de 4 iulie, spun vicepreședinți ai Parlamentului

28 Apr. 2021, 07:51
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
28 Apr. 2021, 07:51 // Actual //  MD Bani

Vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, spune că 4 iulie este data cea mai proximă de organizare a alegerilor parlamentare anticipate. Potrivit lui, scrutinul trebuie organizat cât mai curând posibil pentru a nu rata deblocarea banilor din exterior, situație examinată de către instituțiile financiare externe în luna septembrie. De cealaltă parte, vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari, se arată sceptic în privința învestirii unui Guvern într-un timp atât de scurt și spune că anul 2021 este unul pierdut din punct de vedere financiar, notează IPN.

Potrivit vicepreședintelui Parlamentului, Mihai Popșoi, dacă instituirea stării de urgență va fi declarată neconstituțională, președintele Maia Sandu va semna cât mai curând decretul de dizolvare a Parlamentului, astfel încât alegerile să fie organizate în una iulie.

„Sunt sigur că vom reuși să avem un Guvern până în luna august, pentru că în luna septembrie este data limită când banii de la UE și FMI mai pot fi contractați. Vom reuși să aducem acești bani și să oferim cetățenilor sprijin de care nu au avut parte pe toată durata pandemiei. 4 iulie este cea mai proximă dată când ar putea avea loc alegerile anticipate. Este cert: cu cât alegerile au loc mai repede, cu atât mai repede ajungem la normalitate și stabilitate ”, a spus Mihai Popșoi în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

De cealaltă parte, reprezentantul Platformei DA Alexandru Slusari spune că alegerile trebuie să aibă loc cât mai curând  posibil pentru că în lipsa unui Executiv plenipotențiar, care să negocieze credite din exterior, țara riscă să intre în faliment.

„În 2021 este un an pierdut sub aspectul deblocării asistenței externe. Eu nu cred în miracole și în faptul că după 10 zile de la alegeri va fi votat un Guvern. Acum sunt votate multe legi cu puternic impact bugetar, situația bugetară este critică. Este blocat deja procesul de subvenționare în agricultură pentru că nu sunt bani. Din informațiile pe care le am de la Ministerul Finanțelor, din 1 iunie intrăm în regim de achitare doar a salariilor și pensiilor. Din această perspectivă avem nevoie cât mai repede de un Guvern”, a spus  vicepreședintele Parlamentului, Alexandru Slusari.

Potrivit Codului Electoral, alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate după cel puțin 60 de zile de la data dizolvării Parlamentului, dar nu mai târziu de 3 luni de la data dizolvării.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.