Cea mai ieftină destinaţie din Europa pentru un city break. Oraşele renumite au fost devansate

Atena a fost clasată ca fiind cea mai ieftină destinaţie din Europa pentru un city break. Oraşele renumite pentru preţurile mici, precum Cracovia, Riga şi Budapesta au fost devansate de Atena şi Lisabona.

Preţurile au scăzut, iar un weekend în capitala Greciei costă 207 lire sterline, faţă de 218 lire sterline în Lisabona, aflată pe locul al doilea.

Analiza unei duzini de costuri turistice tipice pentru vizitatorii britanici în 20 de oraşe populare, efectuată de Post Office Travel Money, a constatat că preţurile în capitala Greciei au scăzut cu 15% din 2021, notează The Guardian.

Nota de plată pentru cheltuieli care includ două nopţi de cazare la hotel pentru un cuplu, mese, bilete la atracţii şi tarife de transport local, a ajuns la 207 lire sterline, faţă de 218 lire sterline în Lisabona, locul al doilea.

Ambele oraşe au devansat destinaţii estice, de obicei renumite pentru preţurile mici, precum Cracovia din Polonia (219 lire sterline), Riga din Letonia (220 lire sterline) şi Budapesta din Ungaria (221 lire sterline).
„Favoritele consacrate precum Paris, Amsterdam şi Veneţia pot fi alegeri de top în rândul turiştilor pe care i-am chestionat, dar acestea sunt, de asemenea, locuri scumpe de vizitat. (…) Atena şi Lisabona sunt la jumătate de preţ şi oferă o climă însorită de toamnă, precum şi preţuri scăzute.

Sfatul nostru pentru turişti este să îşi facă temele şi să verifice preţurile înainte de a rezerva”, a declarat Nick Boden, şeful Post Office Travel Money.

#oras #turism #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.