Cea mai ieftină destinaţie din Europa pentru un city break. Oraşele renumite au fost devansate

Atena a fost clasată ca fiind cea mai ieftină destinaţie din Europa pentru un city break. Oraşele renumite pentru preţurile mici, precum Cracovia, Riga şi Budapesta au fost devansate de Atena şi Lisabona.

Preţurile au scăzut, iar un weekend în capitala Greciei costă 207 lire sterline, faţă de 218 lire sterline în Lisabona, aflată pe locul al doilea.

Analiza unei duzini de costuri turistice tipice pentru vizitatorii britanici în 20 de oraşe populare, efectuată de Post Office Travel Money, a constatat că preţurile în capitala Greciei au scăzut cu 15% din 2021, notează The Guardian.

Nota de plată pentru cheltuieli care includ două nopţi de cazare la hotel pentru un cuplu, mese, bilete la atracţii şi tarife de transport local, a ajuns la 207 lire sterline, faţă de 218 lire sterline în Lisabona, locul al doilea.

Ambele oraşe au devansat destinaţii estice, de obicei renumite pentru preţurile mici, precum Cracovia din Polonia (219 lire sterline), Riga din Letonia (220 lire sterline) şi Budapesta din Ungaria (221 lire sterline).
„Favoritele consacrate precum Paris, Amsterdam şi Veneţia pot fi alegeri de top în rândul turiştilor pe care i-am chestionat, dar acestea sunt, de asemenea, locuri scumpe de vizitat. (…) Atena şi Lisabona sunt la jumătate de preţ şi oferă o climă însorită de toamnă, precum şi preţuri scăzute.

Sfatul nostru pentru turişti este să îşi facă temele şi să verifice preţurile înainte de a rezerva”, a declarat Nick Boden, şeful Post Office Travel Money.

#oras #turism #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.