Moldova dă de opt ori mai mulți bani pe construcția unui km de drum, decât Letonia

Construcția unui km a drumului de acces către podul plutitor Leova-Bumbăta costă 3,5 mil. de euro. Economistul Denis Roșca susține într-o postare pe Facebook că în Lituania construcția unui km de drum costă 427 mii euro.

„În Lituania un km de drum costă 427 000 euro per 1 km de drum (sau din 1 milion de euro se fac 2,34 km) și se plâng că s-a scumpit cu 30% costul în ultimii 7 ani. Drumuri de 8,2 ori mai scumpe în Republica Moldova decât în Lituania”, susține economistul.

Drumul de 3,5 km care va asigura accesul la podul plutitor peste râul Prut de la Leova va costa 3,5 mil. de euro pe km. Este cel mai scump drum din Republica Moldova. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că prețul ridicat se datorează faptului că este un drum nou.

„Este un drum nou. Nu se reabilitează un drum vechi. Se construiește de la zero. Este vorba de resurse pentru spațiul de amenajare pentru trecerea frontierei, platforme pentru mașini. Vedeți care este situația la celelalte puncte de trecere a frontierei toarte mașinile stau în rând pentru că lipsesc acele platforme de staționare”, a punctat Spînu.

Potrivit unui Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul României, un nou punct de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta urmează a fi deschis traficului internațional rutier, pe segmentul moldo-român.

#leova #drum #pod

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul vrea să vândă pachetul minoritar de acțiuni pe care îl deține la Moldindconbank, potrivit unui proiect de hotărâre elaborat de Agenția Proprietății Publice și expus consultărilor publice.

Participația este una mică – 2 472 de acțiuni, ceea ce reprezintă doar 0,05% din capitalul băncii. Capitalul social al Moldindconbank ajunge la aproximativ 496,8 milioane de lei, iar valoarea nominală a unei acțiuni este de 100 de lei, se indică în document.

În nota informativă se precizează că această cotă nu oferă statului nicio influență reală asupra activității instituției financiare, fiind descrisă drept o participație „ultra-minoritară”. În aceste condiții, APP propune ca acțiunile să fie vândute pe piața reglementată.

Această metodă este considerată cea mai potrivită, deoarece permite stabilirea unui preț corect în funcție de cerere și ofertă și asigură un proces transparent de tranzacționare. Totodată, vânzarea pe piața de capital oferă posibilitatea valorificării pachetului fără impunerea unor condiții suplimentare pentru investitori, având în vedere dimensiunea foarte redusă a participației.

Propunerea face parte din proiectul privind actualizarea listei bunurilor de stat supuse privatizării, în care au fost incluse Fabrica de sticlă din Chișinău, precum și Hotelul ”Zarea”.