Catastrofă în sistemele de reglementare ale UE. Bursa controlată de Gazprom stabilește prețurile la gaz după bunul plac

O greșeală flagrantă. Legătura existentă între prețul gazului şi deja infamul TTF (Title Transfer Facility) din Amsterdam se dovedește a fi cea mai mare catastrofă în sistemele de reglementare ale UE, scrie Il Fatto Quotidiano.

Lucru recunoscut, negru pe alb, de aceiași oficiali ai Comisiei care au redactat un document de 17 pagini în vederea inutilului consiliu extraordinar al miniștrilor energiei din 9 septembrie. Nu este vorba de un act oficial, deoarece documentul neoficial, așa cum sunt numite aceste acte ale Comisiei, reprezintă o analiză preliminară a opțiunilor puse pe masă pentru ca Uniunea să asigure statele membre „că luptă împotriva creşterii prețurilor la energie și că asigură aprovizionarea și durabilitatea”.

Concluziile tehnicienilor reprezintă un act de acuzare împotriva Uniunii Europene însăși.

Ca o confirmare suplimentară a erorii, comisarul UE pentru Energie, Kadri Simson, a anunțat în cadrul conferinței de presă intenția de a dezvolta „un indice complementar”, deoarece „parametrul actual al prețului gazelor, cunoscut sub numele de TTF, este legat de o piață relativ mică și bazată pe gazoducte, care nu reflectă realitatea actuală din UE”.

TTF din Amsterdam este o piață virtuală, care reprezintă în cel mai bun caz sistemul de aprovizionare din nord-estul continentului, creată pentru a gestiona sistemul de intrare în Olanda prin gazoductul administrat inițial de Gasunie Transport Services, controlat 100% de către Gasunie, care este brațul energetic al statului.

Până la criza pandemică nimănui (sau aproape nimănui) nu-i păsa de dimensiunea tot mai mare a Frankensteinului financiar creat la Amsterdam cu sprijinul ICE, (Intercontinental Exchange), un gigant al platformelor financiare fondat în anul 2000 de Jeffrey Sprecher cu sprijinul marilor bănci de investiţii. ICE este un grup cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de dolari, care din 2013 controlează și NYSE, adică New York Stock Exchange. Fiind o bursă de valori, cu cât sunt mai multe tranzacții cu atât ICE câștigă mai mult.

Marii comercianți de mărfuri energetice, fondurile speculative și un grup restrâns de companii (inclusiv Gazprom) au adoptat tot mai mult TTF ca indice de referință

Până în 2021, schimburile pe TTF crescuseră cu 45%, iar grupul ICE a înregistrat o creștere de 10% a veniturilor din sectorul energetic, la 1,2 miliarde de dolari. Însă marii comercianți de mărfuri energetice, fondurile speculative și un grup restrâns de companii energetice (inclusiv Gazprom) au adoptat tot mai mult TTF ca indice de referință pentru determinarea prețului gazului la nivel continental, până la punctul de a lega livrările de tendința din trimestrul precedent al contractelor futures (așa cum s-a constatat abia în iulie 2022 de către ARERA, Autoritatea de Reglementare pentru Energie, Rețele și Mediu).

Acum, oficialii Comisiei admit că piața virtuală olandeză este mică (născută în cel mai bun caz pentru a fi regională), cu o volatilitate a prețurilor absolut înspăimântătoare și că a scăpat de sub control. Documentul neoficial întocmit de funcţionarii comisiei arată că valorile TTF sunt cu 30% mai mari decât media prețurilor înregistrate în punctele virtuale de tranzacționare a gazelor din fiecare țară (British NBP, French Peg sau Iberian PVB).

Odată ajunşi în acest punct, ce-i de făcut?

Tehnicienii propun ceea ce unii observatori (ca mine) susțin deja de un an încoace. Îngheţarea TTF, „to impose such a Freeze under an art 122 instrument”, (folosind articolul 122 din tratatele UE care conferă consiliului competența de a adopta măsuri de urgență în cazuri de gravitate excepțională în accesarea anumitor produse, în special în domeniul energiei). Documentul tehnic mai cere ca ESMA (autoritatea care ar trebui să controleze piețele financiare) să efectueze o analiză rapidă asupra condițiilor reale ale pieței olandeze care, datorită dimensiunii sale presupus reduse, nu este supusă supravegherii.

Pe acest front, grecii, care au depus un document în care cer un plafon la prețurile TTF, sunt mult mai expliciți și mai fermi: „Eșecurile pieței trebuie corectate”. Atena sugerează ca cel puţin prețurile contractelor futures să fie legate de indicele american Henry Hub net de costurile de lichefiere și transport în Europa (care în total, se ridică la aproximativ 45 MWh). Dintr-un tabel publicat în document reiese clar că prețurile medii de la începutul lunii septembrie sunt de 34 de dolari pe MWh și chiar luând în considerare 30 de dolari pentru transport ar înseamna stabilirea unui plafon la TTF de 130 de euro pe MWh.

Dincolo de rezultatul interminabilelor negocieri politice, acum este clar pentru toată lumea că sistemul care leagă aprovizionarea cu gaze de o bursă de valori în care sunt schimbate doar contracte financiare pune la pământ economia întregii Uniuni Europene.

Despre TTF din Amsterdam nu se știe aproape nimic. Singura informație este cea privind prețurile lunare de pe site-ul platformei ICE

Cu toate acestea, după criza din 2009, posibilitățile unei intervenţii incisive a autorităților de reglementare sunt binecunoscute, iar țara de referință, Statele Unite, a pus în aplicare un sistem foarte strict care, evident, nu elimină riscurile de denaturare, dar fără îndoială evită fenomenele la care suntem supuşi în Europa de mai bine de un an.

Odată cu aprobarea Dodd-Frank (noua lege a sistemului financiar dorită de administrația Obama care a intrat în vigoare la 21 iulie 2010), contractele financiare de tipul futures tranzacționate la Amsterdam, sunt supuse unei serii de controale riguroase și unor limite precise: toate activităţile trebuie să fie transparente, au fost stabilite limite pentru pozițiile individuale ale fiecărui operator (în medie nu mai mult de 10% din volum), tranzacționarea poate fi suspendată atunci când volatilitatea este excesivă, la fel şi traderii.

Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat la TTF din Amsterdam, despre care nu se știe aproape nimic pentru că singura informație este cea privind prețurile lunare disponibile pe site-ul platformei ICE. Și, sincer, vorbind de sancțiuni, apare spontan o întrebare care merită un răspuns imediat: cunoaşte cineva de la Bruxelles comportamentul Gazprom, care este unul dintre operatorii pieței virtuale olandeze?

Suspiciunea că gigantul de stat rus ar putea afecta performanța unui indice de care se leagă principalele contracte de aprovizionare (favorizându-i indirect pe alții, cum ar fi cazul norvegienilor, care între timp au devenit primii furnizori de gaze din Europa) sunt foarte mari și merită deschiderea unei anchete.

#gaz #preturi #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.