Cele mai avariate mașini în accidente, în funcție de culoare. În țările sudice sunt preferate automobilele colorate

Potrivit cercetării carVertical, cittată de data analytics, culoarea vehiculului are un impact asupra probabilității implicării în accident.

Astfel, 60% dintre mașinile de culoare roșie verificate pe platformă au fost implicate în accidente, ceea ce o face să fie cea mai periculoasă culoare de condus.

Maroul (59%) și negrul (57%) sunt, de asemenea, culori de mașini care ajung să fie implicate în accidente mai mult decât altele, urmate de galben (55%), albastru (54%), alb (50%) și gri (50%). Deși diferențele dintre mașinile second-hand nu sunt semnificative, cercetarea sugerează că vehiculele de anumite culori sunt mai puțin predispuse la accidente.

„Nu este o surpriză faptul că mașinile roșii sunt mai susceptibile de a fi implicate în accidente. Mașinile sport sunt, de obicei, vopsite în roșu, iar pasionații de viteză se orientează mai degrabă către mașini roșii decât șoferii conservatori. Acest lucru este suficient pentru a presupune de ce mașinile roșii se află în fruntea acestei liste particulare”, explică M. Buzelis.

Producătorii auto au introdus o mulțime de culori în ultimele decenii. Cu toate acestea, se pare că griul, albul sau negrul mu își vor pierde popularitatea curând.

Preferințele în funcție de culoarea mașinii diferă de la țară la țară. Vehiculele colorate sunt preferate în țările cu climă caldă. De exemplu, conducerea unei mașini colorate în Norvegia, Canada sau Suedia poate încreți frunțile localnicilor, în timp ce în California sau Italia e absolut normal.

Ca regulă generală, mașinile albe sunt mai populare în statele cu o climă mai caldă, deoarece albul reflectă lumina soarelui, ceea ce face ca aceste mașini să fie mai puțin fierbinți atunci când sunt conduse.

După cum arată studiul, albul este cea mai populară culoare în Australia (39,1% din totalul parcului auto) și în UE (26,8%). Australienii preferă, de asemenea, mașinile argintii (15,9%) și gri (14%). Europenii preferă mai mult griul (25,9%), urmat de vehiculele negre (24,5%).

Americanii preferă vehicule negre (24,7%), albe (20,9%) și argintii (17,3%).

#culoare #mașini #accident

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive