Americanii au pus capac sistemul de plăți rusesc „Mir”

Administrația americană a decis să ia măsuri dure împotriva sistemului de plăți rusesc Mir, care rămâne una dintre ultimele modalități legale prin care rușii pot plăti în străinătate după plecarea Visa și Mastercard, scrie moscowtimes.ru.

Lansat în 2015 cu 134 de milioane de carduri de plastic până în vara lui 2022, sistemul Mir poate fi utilizat pentru tranzacții care implică persoane sancționate, a declarat joi Departamentul de Trezorerie al SUA.

Oficiul SUA pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva CEO-ului NSPK (operatorul sistemului Mir) Vladimir Komlev. El a fost inclus pe lista neagră cu înghețarea tuturor bunurilor și interzicerea vizelor.

În plus, departamentul avertizează că, deși nu au fost încă impuse sancțiuni împotriva NSPK-ului însuși, acestea pot urma împotriva băncilor care cooperează cu sistemul în străinătate.

Acum cardurile Mir sunt acceptate în 11 țări ale lumii, dintre care doar trei sunt situate în afara spațiului post-sovietic – acestea sunt Vietnam, Coreea de Sud și Turcia. Turoperatorii ruși au anunțat planuri de a se alătura sistemelor din Malaezia, Myanmar și Thailanda. În septembrie, Banca Centrală a Egiptului a început negocierile la Banca Centrală a Federației Ruse cu privire la Mir.

Dar planurile de extindere a geografiei sistemului par să fie amânate pentru o lungă perioadă de timp. „Instituțiile financiare din afara Statelor Unite care încheie noi acorduri cu NSPK sau le extind pe cele existente riscă să susțină încercările Rusiei de a eluda sancțiunile”, a spus OFAC într-un comunicat.

Agenția subliniază că este pregătită să aplice autoritatea de a impune sancțiuni împotriva celor care „extinde <…> utilizarea sistemului de plăți Mir în afara Federației Ruse”.

Avertizarea SUA este îndreptată în primul rând către Turcia, unde cinci bănci acceptă carduri rusești: Vakıfbank, Ziraat Bank, İş Bank, DenizBank și Halkbank. Mai mult, ultimele două s-au conectat la sistem după începerea războiului din Ucraina.

Potrivit Financial Times, Statele Unite intenționează să anunțe oficial pretențiile Turciei, care devine un „centru” pentru eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei, creșterea comerțului și adoptarea unei poziții duble față de război.

Scopul este de a crește presiunea asupra băncilor turcești, au declarat pentru FT oficialii occidentali implicați în elaborarea planurilor. Uniunea Europeană va trimite o delegație la Ankara pentru discuții directe cu reprezentanții guvernului turc. În octombrie, comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness, va vizita.

#plati #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.