Retailerii ruși trag alarma. Falimentul bate la ușă

Cei mai mari comercianți cu amănuntul din Rusia i-au cerut premierului rus Mihail Mișustin să prelungească moratoriul privind falimentul până la 1 martie 2023. Dacă nu se face acest lucru, companiile ar putea înceta să funcționeze, ceea ce va duce la o creștere a șomajului și o deteriorare a economiei, a avertizat Artem Sokolov, președintele Asociației Companiilor de Comerț pe Internet (AKIT). seful guvernului, scrie moscowtimes.ru.

Actualul moratoriu expiră în octombrie 2022, iar un val de falimente amenință retailerii, consideră AKIT, care reunește aproximativ 80 de companii, printre care Ozon, Wildberries, Citilink, M.Video, Avito, Lamoda, Yandex Market, Sbermarket, Detsky Mir, Svyaznoy. , DNS și altele.

Principalele probleme sunt asociate cu plecarea din Rusia a marilor companii străine. Livrările de mărfuri de import în primele luni de la începutul războiului s-au prăbușit cu 50%, iar redresarea este dificilă: la sfârșitul lunii august, scăderea a fost de 35%, a declarat prim-viceprim-ministrul Andrei Belousov. Importurile paralele, potrivit Ministerului Industriei și Comerțului, permit importul de mărfuri în valoare de 2–2,5 miliarde de dolari pe lună în țară – adică doar 8% din livrările de dinainte de război, care au ajuns la 32 de miliarde de dolari pe lună, potrivit Băncii Centrale. .

Lipsa de mărfuri se suprapune inflației ridicate, perturbării lanțurilor de aprovizionare și scăderii puterii de cumpărare a rușilor, se arată în scrisoarea AKIT. În toată țara, „zeci de mii” de puncte de vânzare cu amănuntul s-au închis deja, suferind pierderi suplimentare din cauza rezilierii anticipate a contractelor de închiriere. Acest lucru a crescut pierderile retailerilor ruși. În ciuda măsurilor economice ale autorităților, situația din industrie rămâne critică, precizează asociația.

De exemplu, lanțul Svyaznoy a pierdut 50% din venituri din cauza sancțiunilor, iar sortimentul a devenit semnificativ mai sărac după ce Apple și Samsung au refuzat să-și furnizeze produsele în Rusia. În același timp, lanțurile de livrare a mărfurilor din China au fost întrerupte și aproape nimic nu a fost livrat pentru sezonul 2022. De asemenea, șeful Svyaznoy, Alexei Vukolov, a făcut apel la viceprim-ministrul, ministrul industriei și comerțului Denis Manturov, cu o cerere de prelungire a moratoriului privind falimentul până la 1 martie.

În plus, AKIT solicită guvernului să clarifice procedura de aplicare a procedurilor falimentului, deoarece practica Uniunii Federale a Industriașilor și Antreprenorilor și a Ministerului Justiției nu corespunde poziției Curții Supreme a Federației Ruse. Executorii judecătorești locali refuză să suspende procedurile de executare silită pentru debitori și să colecteze fonduri din conturile companiilor pentru datorii vechi, în ciuda faptului că moratoriul se aplică și datoriilor apărute înainte de introducerea lui.

#magazin #faliment #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.