Norvegia vrea să scape Europa din capcana gazului rusesc

Norvegia a declarat joi că preţurile mari ale gazelor nu sunt în interesul său şi că va colabora cu UE pentru a stabiliza piaţa, deşi cel mai mare furnizor de gaze din Europa funcţionează deja la capacitate, încercând să umple un gol lăsat de Rusia, transmite Reuters.

Uniunea Europeană se confruntă cu impactul creşterii preţurilor gazelor, care a condus la aprecierea inflaţiei, a împins unele companii de utilităţi în prag de faliment şi riscă să provoace recesiune, determinând propuneri urgente din partea Comisiei Europene pentru a proteja consumatorii şi întreprinderile.

”Nu este în interesul Norvegiei să avem aceste creşteri extraordinare ale preţului gazelor”, a declarat premierul Jonas Gahr Stoere reporterilor, după o întâlnire cu companiile de gaze pentru a discuta modalităţi de a reduce preţul la care Norvegia vinde în Europa.

Creşterea preţurilor gazelor în Europa, cu 250% sau chiar mai mult în ultimul an, a sporit puternic veniturile din exporturi ale Norvegiei, dar a provocat probleme mari companiilor energetice prinse în această criză.

De când Rusia a redus livrările de gaze către Europa, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze din regiune, Moscova atribuind reducerile unor probleme tehnice cauzate de sancţiunile occidentale, în urma invaziei sale în Ucraina.

Norvegia este de aşteptat să producă aproximativ 122 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaze în acest an, conform previziunilor oficiale din luna mai, în creştere cu 8% faţă de 2021, deoarece producătorii au măritut cât mai mult posibil producţia.

Viceprim-ministrul rus Alexander Novak a declarat că exporturile de gaze ruseşti către UE vor scădea cu 50 de miliarde de metri cubi în acest an, a relatat Interfax.

Rusia a livrat aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în UE în 2021.

Miniştrii Energiei din UE vor încerca să aprobe noi măsuri de reducere a preţurilor la gaze şi energiei, la un summit de urgenţă din 30 septembrie şi au cerut Norvegiei, care nu este membră UE, să ajute.

#gaz #Norvegia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.