Norvegia vrea să scape Europa din capcana gazului rusesc

Norvegia a declarat joi că preţurile mari ale gazelor nu sunt în interesul său şi că va colabora cu UE pentru a stabiliza piaţa, deşi cel mai mare furnizor de gaze din Europa funcţionează deja la capacitate, încercând să umple un gol lăsat de Rusia, transmite Reuters.

Uniunea Europeană se confruntă cu impactul creşterii preţurilor gazelor, care a condus la aprecierea inflaţiei, a împins unele companii de utilităţi în prag de faliment şi riscă să provoace recesiune, determinând propuneri urgente din partea Comisiei Europene pentru a proteja consumatorii şi întreprinderile.

”Nu este în interesul Norvegiei să avem aceste creşteri extraordinare ale preţului gazelor”, a declarat premierul Jonas Gahr Stoere reporterilor, după o întâlnire cu companiile de gaze pentru a discuta modalităţi de a reduce preţul la care Norvegia vinde în Europa.

Creşterea preţurilor gazelor în Europa, cu 250% sau chiar mai mult în ultimul an, a sporit puternic veniturile din exporturi ale Norvegiei, dar a provocat probleme mari companiilor energetice prinse în această criză.

De când Rusia a redus livrările de gaze către Europa, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze din regiune, Moscova atribuind reducerile unor probleme tehnice cauzate de sancţiunile occidentale, în urma invaziei sale în Ucraina.

Norvegia este de aşteptat să producă aproximativ 122 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaze în acest an, conform previziunilor oficiale din luna mai, în creştere cu 8% faţă de 2021, deoarece producătorii au măritut cât mai mult posibil producţia.

Viceprim-ministrul rus Alexander Novak a declarat că exporturile de gaze ruseşti către UE vor scădea cu 50 de miliarde de metri cubi în acest an, a relatat Interfax.

Rusia a livrat aproximativ 150 de miliarde de metri cubi în UE în 2021.

Miniştrii Energiei din UE vor încerca să aprobe noi măsuri de reducere a preţurilor la gaze şi energiei, la un summit de urgenţă din 30 septembrie şi au cerut Norvegiei, care nu este membră UE, să ajute.

#gaz #Norvegia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.