Cum vrea să scape Europa de depedența de gazul rusesc: Surse alternative și noi investiții în infrastrucură

Europa încearcă din răsputeri să scape de dependența de gazul rusesc, mai ales după ce Gazprom a anunțat că sistează complet livrările prin gazoductul Nord Stream 1. Statele UE au căutat surse alternative de aprovizionare. Este însă nevoie și de infrastructură.

„În Uniunea Europeană înmagazinarea gazelor este în prezent în jur de 80%, datorită diversificării aprovizionărilor, chiar dacă situația diferă de la o țară la alta. Sistarea Nord Stream 1 nu înseamnă că nu mai vine gaz rusesc în Europa. Înseamnă că este mai puțin.

Aceasta este cu siguranță o problemă majoră pentru europeni și mai ales pentru Germania, dar există și alte rute pentru a aduce gazul în Europa“, se arată într-o analiză realizată de fostul ministru român al Economiei, Alexandru Petrescu, citat de evz.ro.

Ca să reducă dependența de gazele din Rusia, Germania a investit în infrastructură și a căutat alte surse de aprovizionare. „Din ianuarie 2023 vor intră în funcțiune primele două terminale de gaze naturale lichefiate, ca să nu mai vorbim de rezervele de gaze, care sunt pline în proporție de 85%“, se mai arată în analiză.

Proiect scos din sertar

Războiul din Ucraina și amenințările Rusiei cu privire la sistarea fluxurilor de gaze, au readus în discuție un proiect mai vechi, care prevede realizarea unei conducte de gaz de 200 de kilometri care să lege Catalonia de Sudul Franței.

„Spania, Portugalia și Germania și-au reînnoit interesul față de acest proiect, dar Franța își exprimă reticența. Ideea unei conducte de gaz între Sudul Franței și Catalonia a fost lansată în 2013 la inițiativa guvernelor spaniol și francez și cu sprijinul Comisiei Europene.

Acest nou gazoduct s-ar adăuga astfel altor două deja existente, care leagă în prezent Franța de Spania. El ar trebui să permită transportul gazului natural lichefiat care sosește cu vaporul din Nigeria, Qatar și chiar Statele Unite, prin porturile spaniole“, se mai arată în analiză.

Guvernul francez consideră însă că operaționalizarea un astfel de proiect ar dura mai mulți ani și nu poate fi o soluție pentru a rezolva criza actuală. Guvernul spanion însă susține că investiția ar putea fi realizată în nouă luni.

Franța vine cu propuneri

Potrivit sursei citate, Guvernul de la Paris susține că înființarea de terminale GNL (gaz natural lichefiat) în nordul și estul Europei ar fi o soluție mai rapidă și ar necesita o investiție mai mică. Cert este că statele europene trebuie să ajungă la consens.

„Cheia rezilienței energetice stă în convergența strategică și timpul de răspuns la efectele penuriei de gaz în Europa, pe măsură ce criza se acutizează. Consiliul de miniștri ai Energiei are o misiune pe care nu are voie sa o rateze în această toamnă, respectiv implementarea masurilor pe termen scurt și mediu“, mai scrie în analiza sa Alexandru Petrescu.

#gaz #Europa #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.