Greşeala strategică a lui Putin. Ce ştie numărul doi din NATO despre situația de la Moscova

Mircea Geoană spune că mobilizarea parțială anunțată de președintele Vladimir Putin arată clar că războiul din Ucraina nu merge cum și-ar fi dorit Rusia. Din păcate, această decizie va duce la noi pierderi de vieți omenești. NATO anunță și că monitorizează permanent Rusia, după ce liderul de la Kremlin a amenințat din nou cu folosirea armelor nucleare.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO spune că discursul lui Putin, dar și declararea mobilizării parțiale arată clar că invazia în Ucraina nu merge deloc conform planurilor Rusiei.

„Discursul președintelui Putin demonstrează, în primul rând, că războiul nu decurge conform planurilor Moscovei. Acesta a făcut o mare greșeală de calcul. A crezut că poate prelua controlul Ucrainei în câteva zile. Însă ofensiva rusă a fost oprită de forțele ucrainene și acum, de fapt, ucrainenii au reușit să elibereze parte din teritoriul pe care forțele ruse îl ocupaseră în primele luni ale războiului“, a declarat Mircea Geoană.

Pierderi de vieți omenești

Secretarul general adjunct al NATO spune că această mobilizare necesită timp, dar va spori efectivele militare ale Rusiei în Ucraina. Acest lucru va duce la o escaladare a războiului și la pierderi de ambele părți.

„Într-adevăr, toate aceste evoluții vor aduce o înrăutățire a situației din Ucraina, pentru că o escaladare a conflictului va însemna, din păcate, mai multă suferință, mai multe pierderi de vieți. Președintele Putin poate pune capăt acestui război prin retragerea forțelor sale, prin oprirea invadării unei alte țări“, a mai spus Mircea Geoană.

Monitorizare permanentă

Având în vedere noile amenințări nucleare ale lui Vladimir Putin care a spus că Rusia se va apăra prin orice mijloace, NATO a decis să își sporească prezența pe flancul estic al alianței.

„Retorica nucleară la care recurge președintele Putin este periculoasă și nesăbuită. Știe foarte bine că un război nuclear nu trebuie purtat niciodată, nu poate fi câștigat și va avea consecințe fără precedent pentru Rusia. În consecință, NATO și-a sporit considerabil prezența, în special în partea de est a Alianței.

Comunicăm cât se poate de clar că monitorizăm îndeaproape ce face Rusia. Până acum nu am văzut nicio schimbare în postura sau pregătirea nucleară, dar monitorizăm acest lucru îndeaproape și rămânem vigilenți“, a mai spus Mircea Geoană.

Vot trucat

El spune și că referendumurile ce vor fi organizate în provinciile separatiste nu au nicio legitimitate. „Atât discursul, cât și mobilizarea parțială a forțelor armate ale Rusiei demonstrează greșeala strategică a președintelui Putin. În aceeași logică – de a încerca să traseze o linie roșie, de a reveni de pe o poziție de forță în conflict – vor avea loc și referendumurile false de pe teritoriul Ucrainei încă ocupat de forțele ruse.

După cum spunea și Secretarul general Jens Stoltenberg ieri, la New York, asemenea voturi false, referendumuri trucate, nu au însă nicio legitimitate și, prin urmare, nu schimbă natura conflictului“, mai explică Mircea Geoană.

#Gioană #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM