Kia și Hyundai, date în judecată. O postare pe TikTok a arătat hoților cum să fure mașinile

22 Sept. 2022, 17:55
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
22 Sept. 2022, 17:55 // Au Bani //  MD Bani

Potrivit unui clip devenit viral în rețeaua TikTok, anumite modele de autoturisme Kia și Hyundai pot fi pornite folosind nimic altceva decât un cablu USB și o șurubelniță.

Aparent, cei doi producători auto au omis cu bună știință o dotare de securitate esențială, în lipsa căreia mașinile sunt mult mai ușor de furat. Potrivit acuzațiilor depuse la un tribunal din Statele Unite, anumite modele de autoturisme Kia fabricate între anii 2011 – 2021 și modele Hyundai cu an de fabricație între 2015 – 2021, nu vin echipate cu sistem electronic de imobilizare a motorului. Concret, este vorba despre autoturismele prevăzute cu cheie de contact tradițională, scrie go4it.ro.

Aparent, introducerea opțiunii pentru card „mâini libere” s-a făcut prin integrarea funcției de imobilizare a motorului direct în modului acestui sistem, proiectanții neglijând faptul că aceasta era o dotare opțională a mașinii. Ulterior, când omisiunea a fost sesizată de producătorii auto, aceștia ar fi ales în mod deliberat să omită imobilizatorul electronic din echiparea autoturismelor prevăzute cu cheie de contact.

Acest dispozitiv aparent critic, ieftin și foarte comun, este menit să împiedice șuntarea cheii de contact, pornind motorul fără a mai trece prin validarea codului de securitate transmis de cheia proprietarului.

Fără acest sistem de securitate prezent pe orice alt model de autoturism fabricat în ultimii cel puțin 20 de ani, furtul auto devine practic o joacă de copii, folosind instrucțiuni obținute pe TikTok.

Kia și Hyundai au refuzat să comenteze litigiul în curs, dar au precizat că dispozitivele de imobilizare au devenit standard pentru vehiculele lor după 1 noiembrie 2021.

25 Aug. 2026, 08:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Aug. 2026, 08:20 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite pregătesc dezvoltarea unei flote comerciale propulsate nuclear, într-o încercare de a revitaliza industria navală americană și de a contesta dominația Chinei în construcția de nave. Administrația președintelui Donald Trump urmează să semneze un parteneriat public-privat cu compania britanică Core Power, care intenționează să înceapă construcția primei nave comerciale cu propulsie nucleară în 2028.

Stephen Carmel, șeful Administrației Maritime a SUA din cadrul Departamentului Transporturilor, a declarat pentru Financial Times că Washingtonul nu poate concura cu Beijingul prin prețuri mai mici și trebuie să schimbe regulile jocului prin tehnologie.

„Nu o să învingem China fiind o versiune mai ieftină a Chinei. Ei au stăpânit arta de a fi ieftini”, a spus Carmel.

Potrivit oficialului american, avantajul Statelor Unite ar putea veni tocmai din domeniul nuclear.

„Nu concurăm încercând să fim ieftini. Concurăm pe tehnologie, iar tehnologia nucleară este ceva la care chiar ne pricepem”, a explicat acesta.

Acordul cu Core Power ar urma să accelereze apariția unei flote comerciale nucleare sub pavilion american și să creeze cadrul necesar pentru licențiere, asigurări, acces în porturi și standarde comune de siguranță.

Compania britanică, care are o colaborare cu Portul Corpus Christi din Texas, a atras aproximativ 200 de milioane de dolari de la investitori, printre care grupurile japoneze Mitsui, Mitsubishi și Sumitomo. Parteneriatul cu administrația americană nu prevede, deocamdată, garanții de finanțare federală.

Core Power susține că navele comerciale nucleare ar putea schimba radical economia transportului maritim. Potrivit companiei, acestea ar putea circula cu 50–75% mai repede decât navele convenționale, ar putea transporta volume mai mari de marfă și ar evita costurile asociate taxelor de mediu aplicate combustibililor fosili.

Directorul general al Core Power, Mikal Bøe, estimează că aproximativ 8.200 de nave care ar putea fi adaptate pentru propulsie nucleară trebuie înlocuite în următorii 25 de ani. Compania speră să acopere între 10% și 20% din această piață.

Propulsia nucleară este utilizată de decenii în sectorul militar, în special pentru submarine și spărgătoare de gheață, însă pătrunderea acesteia în transportul comercial a fost blocată până acum de costurile ridicate, restricțiile de acces în porturi și problemele privind răspunderea în cazul unor accidente.

Rusia deține în prezent cea mai mare flotă civilă propulsată nuclear, tehnologia fiind utilizată mai ales pentru spărgătoarele de gheață care operează în Arctica.

Washingtonul vede însă în această tehnologie și o oportunitate strategică. Industria americană de construcții navale a pierdut masiv teren în ultimele decenii în fața șantierelor asiatice, în special a celor chineze, iar autoritățile americane încearcă să folosească expertiza nucleară pentru a recupera decalajul.

În iunie, American Bureau of Shipping a aprobat proiectul unei nave comerciale cu propulsie nucleară dezvoltat de Consorțiul Maritim al Massachusetts Institute of Technology.

Statele Unite urmează să discute dezvoltarea tehnologiei cu reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Japoniei, Coreei de Sud și altor state, în cadrul unui eveniment al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Cele mai dificile probleme rămân însă asigurarea navelor, stabilirea răspunderii în cazul incidentelor, lipsa inginerilor nucleari și acceptarea unor astfel de nave în porturile comerciale.

„Nu se va întâmpla nimic dacă nu există asigurare. Dacă ceva merge prost, cineva trebuie să plătească”, a avertizat Themistoklis Sapsis, profesor de inginerie mecanică și oceanică în cadrul consorțiului MIT.

Un alt obstacol este chiar modelul economic. În cazul navelor convenționale, combustibilul este achitat de regulă pe durata fiecărei curse. La navele nucleare, combustibilul ar fi cumpărat practic odată cu reactorul și ar putea fi utilizat timp de peste 20 de ani, ceea ce ar necesita o nouă formulă de finanțare.

În pofida planurilor ambițioase, majoritatea experților din industrie estimează că primele nave comerciale propulsate nuclear vor începe să opereze la scară semnificativă abia în anii 2030.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!