VIDEO Ce este "Cernobîlul zburător", racheta nucleară misterioasă pe care o pregătește Putin

Rusia se grăbește să testeze „o rachetă nucleară hipersonică misterioasă” cu o rază de acțiune nelimitată, potrivit unor noi imagini din satelit. Racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik, numită „Cernobîlul zburător” de către experți, a fost observată luna aceasta la un loc de testare într-o zonă îndepărtată din nordul Rusiei, scrie publicația britanică The Sun.

Luna aceasta, un expert a descoperit imagini care arată rachetele înfricoșătoare pregătite în apropierea fostului poligon de testare nucleară sovietică de la Novaia Zemlia, situat la Cercul Arctic.

Conform imaginilor, vehiculul de transport al rachetei Burevestnik a fost mutat recent în fața șinelor de lansare de la Pankovo. Nave de sprijin au fost, de asemenea, trimise la fața locului, inclusiv enorma navă cargo cu propulsie nucleară Sevmorput.

Analistul militar Tony Roper, care a petrecut ani de zile studiind imaginile din satelit de la Novaia Zemlia, a obținut noi poze weekend-ul trecut, pe care le-a distribuit pe site-ul său personal.

„Este cu siguranță Burevestnik”, a spus el pentru The Barents Observer.

Imaginile, preluate dintr-o captură spațială surprinsă de Airbus pe 16 septembrie, ar arăta că Burevestnik este pregătit pentru lansare la baza Pankovo.

Alte îmbunătățiri mai mici ale infrastructurii par să fi fost adăugate în jurul bazei în timpul verii. Printre acestea se numără un nou debarcader pe țărm, unde echipamentele sunt debarcate de pe navele din Marea Barents, înainte de a fi transportate la bază.

#racheta #Putin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.