Țara care a refuzat să ajute militar Ucraina. Zelenski: Sunt în stare șoc

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acordat un interviu pentru mass-media din Franța în care a vorbit despre o problemă nerezolvată, din punctul lui de vedere, de la începutul invaziei ruse.

Zelenski s-a declarat şocat de faptul că Israelul nu a oferit sisteme antirachete Kievului pentru a ajuta la contracararea atacurilor ruseşti, potrivit unui interviu făcut public sâmbătă, informează Reuters.

Volodimir Zelenski a cerut sprijin la scurt timp după începerea războiului, în luna februarie. El a menţionat sistemul Domul de Fier (Iron Dome) al Israelului, folosit deseori pentru a intercepta rachetele trase de către militanţii palestinieni din Fâşia Gaza.

„Nu ştiu ce s-a întâmplat cu Israelul. Sincer, sincer, sunt în stare de şoc pentru că nu înţeleg de ce nu ne-a putut oferi apărare antiaeriană”, a spus el.

Preşedintele Ucrainei a făcut aceste declaraţii într-un interviu acordat miercuri reporterilor francezi. Biroul său a dat publicităţii sâmbătă o înregistrare a interviului.

Comentariile sale au avut un ton mai puternic decât cele pe care le-a făcut în luna martie, când a reproşat Israelului reticenţa de a trimite arme. La acea vreme, Israelul nu a avut o poziţie angajantă, spunând că va ajuta Ucraina cât poate de mult.

Israelul, care a condamnat invazia rusă în Ucraina, este atent să nu tensioneze relaţiile cu Moscova, un pion de putere în Siria vecină, unde forţele israeliene atacă frecvent miliţiile pro-iraniene.

„Înţeleg – au o situaţie dificilă în ceea ce priveşte situaţia cu Siria şi Rusia”, a spus preşedintele Zelenski, adăugând că nu aduce acuzaţii.”Exprim fapte. Conversaţiile mele cu conducerea israeliană nu au ajutat cu nimic Ucraina”, a precizat liderul de la Kiev.

https://m.youtube.com/watch?v=b1jkC4u7z_M&feature=emb_logo

#arme #Zelenski #ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.