Scumpirea alimentelor îi afectează puternic pe est-europeni

24 Sept. 2022, 19:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Sept. 2022, 19:01 // Actual //  bani.md

Creşterile de preţuri din magazine, mai ales în Europa de Est sunt uriașe. Însă, după cum arată un studiu efectuat pe piaţa poloneză, uneori aceste creşteri de preţ aco­peră nu pericole, ci profit pe timp de criză.

Până la şase din zece sectoare din in­dus­tria producătoare de alimente din Polonia i-au împovărat pe cumpă­rători cu costurile mai mari, iar producă­torii au ajuns să câştige chiar bine, după cum a descoperit o analiză a băncii Credit Agricole.

Polonia este cea mai mare economie est-europeană, dar ac­tuala criză îi creează pro­bleme cum n-a avut nici în colapsul financiar global de acum un deceniu şi jumătate.

Inflaţia este de aştep­tat să se îndrepte spre 20% în următoarele tri­mestre în timp ce şeful băncii centrale pre­găteşte terenul electoral pentru partidul de guvernământ cu acuzaţii de conspiraţii între opoziţie şi Bruxelles.

Totul se scumpeşte simţitor, deşi guvernul a aplicat mai multe scuturi antiinflaţie bazate pe reduceri de taxe, iar nemulţumirea creşte. Economia are în faţă ceva rar pentru ea şi anume recesiunea.

Analiştii de la Credit Agricole s-au uitat la cum se descurcă procesatorii de alimente în vremuri de criză. Analiza este importantă de­oarece a stabili cât de mult din costuri reuşesc afacerile agroalimentare să transfere în pre­ţurile în creştere poate oferi informaţii valo­roase despre traiectoria inflaţiei, scrie The Warsaw Voice.

Una din descoperirile făcute este că şase din zece sectoare ale industriei agroalimen­tare nu doar că au reuşit să reducă ponderea costurilor în venituri, ci şi să-şi majoreze marjele. În traducere, au crescut preţu­rile şi au realizat profit suplimentar.

În funcţie de aces­te criterii, cele mai per­for­mante com­pa­nii sunt procesatorii de zahăr, în condiţiile în care a­cest produs dis­păruse la un moment dat de pe rafturile maga­zine­lor, iar preţurile au ex­plodat, şi procesatorii de lapte şi de carne.

Este vorba de produse la care elasti­ci­tatea între ofertă şi cerere este redusă în sensul că de carne, lapte şi zahăr este nevoie în­totdeauna, iar ele nu pot fi înlocuite cu alt­ceva. La polul opus stau procesatorii de peşte, de cafea, de ceai şi brutăriile. La aceste com­panii, şocul costu­rilor forţează reducerea mar­jelor. Cele mai mari probleme le au brutăriile şi cofetăriile.

De cealaltă parte, spre exemplu producă­torii de paste făinoase fac profit. La creşterea marjelor ajută enorm faptul că în sectoarele respective concurenţa este redusă. Pe baza re­zul­tatelor găsite, experţii de la Credit Agricole au concluzionat că în următoarele luni polo­nezii trebuie să se aştepte la noi scumpiri la ali­mente şi băuturi nonalcoolice. În octom­brie, inflaţia la alimente ar putea ajunge la 20%.

Scumpirea fără precedent a mâncării, ca şi a energiei, este unul din aspectele care-l îngrijorează cel mai tare pe cetăţeanul de rând al ţărilor est-europene deoarece mâncarea şi întreţinerea au cea mai mare pondere în cheltuieli.

În Ungaria, scumpirea produselor alimentare a fost printre primele efecte ale valului de inflaţie, iar ziarele locale atrag adesea atenţia că preţurile cresc cel mai rapid acolo. Guvernul a plafonat preţurile unor produse alimentare de bază şi ale carburanţilor, dar a făcut prea puţin pentru a reduce presiunea costurilor în alte sectoare, aceasta poate pentru că pur şi simplu a rămas fără bani.

Astfel, cea mai populară brânză din Ungaria era în iulie cu 70% mai scumpă decât anul trecut, potrivit Portfolio.hu. Preţurile cartofilor pe piaţa engros au crescut cu 40%. Făina la producător costă cu aproape 90% mai mult. Carnea ajunge la procesator cu până la 50% mai scumpă. Iar procesatorii, cel puţin cei de lapte, spun că ar putea fi nevoiţi să închidă din fabrici din cauza costurilor prea mari. Însă, după cum arată penzcentrum.hu, şi în Germania costurile sunt mari, dar de la procesator produsul pleacă spre magazin mai ieftin decât în Ungaria. O explicaţie găsită de site şi dată şi de producătorii maghiari pentru această diferenţă este deprecierea considerabilă a forintului faţă de euro. Oricare ar fi cauza, specialiştii spun că scumpirile, şi aşa cele mai mari din UE, vor continua.

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.