BERD și IFC vor investi 70 de milioane de dolari în firmele tehnologice din Ucraina și Republica Moldova

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), parte a Grupului Băncii Mondiale, au anunţat luni că vor investi 70 de milioane de dolari în firmele din sectorul tehnoloc şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Într-un comunicat de presă, Corporaţia Financiară Internaţională (IFC) a informat că va investi 30 de milioane de dolari într-un fond gestionat de firma de private equity Horizon Capital. Separat, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a informat că va investi acum 40 de milioane de dolari în acelaşi fond gestionat de Horizon Capital, adăugând că ar putea să adauge alte 10 milioane de dolari la o dată ulterioară.

„Industria de IT din Ucraina rămâne un punct luminos într-o economie care a pierdut aproape cinci milioane de locuri de muncă începând din luna februarie 2022, din cauza războiului”, a informat Corporaţia Financiară Internaţională (IFC).

La rândul său, BERD a precizat că fondul Horizon Capital Growth Fund IV (HCGF IV), gestionat de Horizon Capital, intenţionează să strângă un total de 250 de milioane de dolari în următoarele 12 luni pentru a face investiţii de capital, variind între 10 şi 30 de milioane de dolari, concentrându-se pe IMM-urile din tehnologie şi cele orientate spre export din Ucraina şi Republica Moldova.

Analiştii se aşteaptă ca economia Ucrainei să se contracteze cu 30-35% în acest an, în timp ce Banca Mondială a estimat la aproape 350 de miliarde de dolari costurile reconstruirii Ucrainei după invazia rusească.

„Unele firme au încetat operaţiunile, iar altele au fost forţate să se adapteze la noua realitate a perturbărilor logistice, lipsă de carburant, mutarea facilităţilor de producţie şi a personalului, controale valutare mai stricte şi lipsă de finanţare”, a subliniat BERD.

IFC, parte din Grupul Băncii Mondiale, este cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată pe sectorul privat din pieţele emergente. Instituţia activează în peste 100 de ţări. În anul fiscal 2022, IFC a angajat o sumă-record de 32,8 miliarde dolari americani companiilor private şi instituţiilor financiare din ţări în curs de dezvoltare, valorificând puterea sectorului privat de a pune capăt sărăciei extreme şi de a stimula prosperitatea comună în timp ce economiile se confrunta cu impactul crizelor globale.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991 pentru a investi în fostele state din blocul comunist şi a le ajuta să facă tranziţia la economia de piaţă. În ultimii ani, BERD a început să-şi reorienteze atenţia dinspre fostul bloc sovietic spre Africa de Nord şi Orientul Mijociu.

#IFC #BERD #tehnologii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După sancțiunile impuse săptămâna trecută de SUA gigantului rus Lukoil, viitorul rafinăriei Petrotel din Ploiești și al rețelei de peste 300 de benzinării din România devine tot mai incert (asigură 50% din necesarul de motorină a Republicii Moldova n.a). Termenul-limită impus de Washington pentru încheierea tranzacțiilor este 21 noiembrie, iar o vânzare rapidă se anunță o misiune complicată pentru companie – și o potențială bătaie de cap pentru Guvernul României.

Deși Lukoil România și Petrotel Lukoil sunt controlate de firma elvețiană Litasco, nu direct de grupul rus, sancțiunile americane se extind asupra tuturor entităților deținute în proporție de peste 50%. În plus, băncile care vor continua să colaboreze cu aceste firme riscă la rândul lor sancțiuni.

Rafinăria Petrotel, a treia ca mărime din România, cu o capacitate de 2,5 milioane de tone pe an, nu mai folosește țiței rusesc din 2022, ci preponderent kazah și azer, conform surselor oficiale. Totuși, sancțiunile americane blochează orice tranzacție cu entități afiliate Lukoil, inclusiv pentru finanțarea operațiunilor locale.

„Lukoil va avea obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită de luna viitoare. Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”, a declarat secretarul de stat Cristian Bușoi, citat de Politico.

Președintele Nicușor Dan a confirmat că Bucureștiul va acționa „solidar cu Uniunea Europeană” și va susține un eventual pachet european de sancțiuni împotriva Lukoil.

Problema este că rafinăria Petrotel asigură aproape un sfert din capacitatea de rafinare a României și este în prezent în revizie. O oprire prelungită ar crea un gol semnificativ pe piața internă de carburanți.

În plus, afacerea nu este una profitabilă. Petrotel a raportat în 2023 un profit modest, de 63 milioane lei, după pierderi masive de aproape jumătate de miliard în 2022. Lukoil România, care operează stațiile de alimentare, a înregistrat în 2023 o pierdere de 145 milioane lei, primul rezultat negativ din ultimii șase ani.

Posibili cumpărători există, dar toți ridică semne de întrebare: Socar (Azerbaidjan), MOL (Ungaria) sau KazMunayGas (Kazahstan). O eventuală preluare de către SOCAR ar face ca azerii să devină al doilea jucător pe piața carburanților din România, cu peste 400 de stații.

Guvernul României ia în calcul și o variantă de intervenție temporară, după modelul Germaniei, care a preluat controlul rafinăriei Schwedt, fost activ al Rosneft. Totuși, costurile uriașe și constrângerile bugetare fac puțin probabilă o naționalizare a Petrotelului.

„România vrea ca rafinăria și stațiile Lukoil să continue să funcționeze – dar fără Lukoil”, conchid sursele citate de Economica.net.