Vine frigul. Speriaţi de criza energiei şi inflaţie, europenii caută cu disperare soluţii: îngheaţă preţurile energiei

În Polonia, premierul Mateusz Morawiecki s-a angajat să îngheţe preţurile energiei anul viitor pe fondul crizei care afectează nu numai ţara sa, ci majoritatea ţărilor din lume, notează Warsaw Voice.

Şeful guvernului polonez a dat asigurări că preţurile energiei vor fi îngheţate anul viitor „contrar planurilor companiilor de energie“.
„Nu vor creşteri pentru consumul de 2.000 de KWh pe an, consum înregistrat de vasta majoritate a familiilor poloneze, mai ales din provincii. În faţa crizei energiei, am implementat un nou Scut al Solidarităţii“.
În Ungaria, guvernul a decis să prelungească măsurile de plafonare a preţurilor benzinei şi alimentelor până pe 31 decembrie pentru a proteja gospodăriile de scumpiri, potrivit Hungary Today.

În plus, guvernul va prelungi şi îngheţarea dobânzilor creditelor ipotecare, care expiră pe 31 decembrie, cu cel puţin şase luni. În pofida măsurilor de plafonare a preţurilor anunţate de cele două ţări, inflaţia din acestea se menţine la niveluri extrem de ridicate.

În Grecia, preţurile lemnelor de foc au luat-o razna. Lipsa importurilor din Bulgaria a dus la o majorare dramatică a preţurilor în Grecia, scrie Novinite.

Grecia nu-şi poate acoperi cererea de lemne de foc de pe piaţa internă. Preţurile aproape s-au dublat faţă de anul trecut.

Georgios Papageorgiou, wholesaler, arată că importurile din Bulgaria au fost suspendate. Potrivit acestuia, motivul este că în Bulgaria două companii deţin monopolul asupra comerţului cu lemne de foc şi vând la preţuri foarte mari.

Pentru a ţine sub control criza, guvernul grec distribuie lemne de foc gratuit locuitorilor din zonele înalte ale ţării.

Ministrul grec al dezvoltării a anunţat recent că preţurile lemnelor de foc vor fi plafonate în scurt timp pentru a nu exista speculaţii.
Aceeaşi criză a energiei care prinde din ce în ce mai strâns în gheare Europa îi face pe locuitorii continentului să recurgă la o soluţie provenită de la mii de kilometri distanţă: pături electrice din China, relatează Bloomberg.

Datele privind exporturile indică o creştere solidă ce a dat un impuls puternic unor companii ca UTK Technology din Shenzhen, producător şi comerciant de pături pe website-ul Alibaba.

Cererile zilnice ale cumpărătorilor europeni au crescut de cinci ori, iar majoritatea oamenilor solicită livrare urgentă, spune Crane Jin, CEO al companiei. Compania se aşteaptă să livreze peste 10.000 de pături către continent luna viitoare.

#gaz #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.