DOC La 3 zile după publicare AGEPI recomandă încălcarea legii și favorizează OGC promovate subversiv de structuri rusești

Legea drepturilor de autor și a celor conexe a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare în data de 10 octombrie. Însă chiar și așa, cu toate „inovațiile” înaintate de AGEPI, instituția favorizează intrarea pe piața Republicii Moldova a organizațiilor drepturilor de autor susținute din spate, prin metode ilegale, de RAO (Российское Авторское Общество) și VOIS (Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности), din Federația Rusă.

Astfel, două organizații a dreptului de autor și a drepturilor conexe COPYRIGHT și ANPFI au sesizat Guvernul și Parlamentul cu privire la încălcările AGEPI care vizează avizarea entităților drepturilor de autor, care le favorizează pe cele susținute din Rusia.

În anunțul publicat de AGEPI cu privire la avizarea OGC-urilor, instituția recomandă oficial:

OGC-urile să încalce prevederile Legii nr. 230 din 28 iulie 2022, art. 85 alin. (2) care menționează că „Orice propunere de modificare a statutului se supune avizării AGEPI, cu două luni înainte de adunarea generală a organizației de gestiune colectivă în cadrul căreia modificarea urmează să fie aprobată.” Conform dispozițiilor finale ale legii, Legea nr. 230 va intra în vigoare pe data de 10 octombrie 2022. Deci, aplicând dispozițiile art. 85 alin. (2), Adunările Generale ale AN «COPYRIGHT» și ANPFI pot fi eventual convocate cel mai degrabă pentru data de 10 decembrie 2022. Iar conform Anunțului AGEPI – „în vederea aprobării Statutelor care au obținut avizul AGEPI, pot dispune convocarea/reconvocarea Adunării Generale, care urmează a avea loc în perioada 10-15 noiembrie 2022”.
Discriminarea OGC-lor avizate la moment prin acțiuni de protecționism deschis și direct din partea AGEPI are loc prin faptul că, potrivit Anunțului său, noii solicitanți pot depune actele pentru avizare începând cu data de 10 octombrie 2022, iar OGC-le avizate – doar în perioada 11-16 decembrie 2022. Aceasta demonstrează condiții inechitabile și discriminatorii în privința OGC-lor care activează la moment.
Urmare a întrebărilor expuse în cadrul ședinței din 23 septembrie 2022, pe marginea depunerii actelor necesare pentru avizarea asociațiilor, în contextul implementării art. 84 din Legea nr. 230 din 28.07.2022, se constată că AGEPI nu cunoaște setul de acte care urmează a fi prezentate ce demonstrează capacitatea economică de gestionare colectivă. Întrucât la întrebarea de concretizare – dacă va fi o Listă a documentelor și a informațiilor relevante care urmează a fi depuse, o Listă care va fi valabilă pentru toți solicitanții avizului în egală măsură și pentru excluderea manipulărilor și a protecționismului din partea AGEPI, directorul AGEPI a răspuns că o astfel de listă nu va fi.

Marcel Oțel, directorul ANPFI, în cadrul ședinței AGEPI de clarificare a noilor reglementări ce reies din lege, l-a întrebat pe directorul AGEPI, Eugeniu Rusu cu privire la lista documentelor care trebuie depuse la agenție pentru înregistrarea OGC-ului. Drept răspuns, Eugeniu Rusu, directorul instituției a făcut referire la legea veche. Asta deși pe data de 09 septembrie 2022 în Monitorul Oficial a fost publicată legea nouă.

„O sa depuneți cerere de avizare și noi o să examinăm și o sa va spunem dacă OGC-ul întrunește condițiile sau nu”, a punctat Rusu.

În cadrul discuției, dl Oțel l-a întrebat pe dl Rusu și despre cum ar putea în mod legal un OGC avizat să convoace, de exemplu, Adunarea Generala pe data de 10-15 noiembrie, dacă termenul de convocare și organizare a Adunării Generale este de două luni.

Directorul AGEPI a răspuns evaziv: „Dacă vreți să vă conformați tuturor prevederilor care sunt în comunicat, dumneavoastră o să fiți în termini legali și OK cu toate prevederile legale. (…) Procedura sau formula care a fost propusă de către AGEPI este una legală și nu încalcă nici o prevedere din noua lege”.

În același timp, dl Oțel M. a cerut claritate cu privire la anunțul de înregistrare a OGC-urilor, dacă e valabil și pentru cele existente, în condițiile în care termenele stabilite sunt în afara cadrului legal al noii legi, care va intra la 10 octombrie. Or, anunțul AGEPI favorizează OGC-urile noi – care vor să fie avizate, deoarece ele au dreptul să depună actele cu 2 luni mai devreme decât OGC-le care activează la moment.

Rusu a precizat că: „Anunțul este clar, sunt niște termeni de referință. Nu este obligatoriu, noi am venit în întâmpinarea OGC-urilor cu termeni legali și nu este niciun favoritism pentru nimeni”.

Reprezentanții OGC-urilor care activează de mai mulți ani în Republica Moldova sunt convinși că atât noua lege, cât și controversatul Anunț de stabilire a condițiilor pentru depunerea actelor de avizare, au scopul de a infiltra pe piața locală niște OGC-uri care sunt propulsate din spate de către organizații din Federația Rusă. Acestea au fost la Chișinău în vizite “de lucru” în noiembrie 2021 și au avut întrevederi cu Rusu E., directorul AGEPI. Ne-am expus public în acest sens și am alertat și instituțiile de stat referitor la aceste riscuri. În același timp, toată comunitatea de autori, compozitori și artiști sunt stupefiați și indignați de faptul că AGEPI, prin acțiunile sale, elaborând noua lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, a deschis larg poarta unor entități propulsate de organizații din Federația Rusă.

BANI.MD a scris anterior că, anume în interesele terțelor persoane (agenți economici și OGC-uri din Rusia) AGEPI a elaborat prezenta lege a drepturilor de autor. Este vorba de Российское Авторское Общество (RAO), Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности (VOIS) și Российский Союз Правообладателей (RUR). Acestea au atacat prin metode raider domeniile drepturilor de autor și conexe din Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan, RAO i s-a creat impresia că ar putea distruge în scop de acaparare și sistemul drepturilor de autor din Republica Moldova.

#drepturi #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Restricțiile de călătorie pentru cetățenii ruși se înmulțesc, care sunt deja lipsiți de zboruri directe către Europa și de posibilitatea de a obține o viză pentru majoritatea țărilor din spațiul Schengen, scrie The Moscow Times.

Miercuri, 1 mai, Trezoreria SUA a impus sancțiuni împotriva companiei aeriene Pobeda Airlines, cea mai mare companie aeriană low-cost din Rusia, care a transportat anul trecut 13 milioane de pasageri.

Compania, deținută 100% de Aeroflot, este inclusă în lista SDN – cea mai strictă dintre listele de sancțiuni, fiind inclusă în care înseamnă blocarea tuturor activelor și interzicerea oricăror operațiuni. Drept urmare, Pobeda poate avea probleme cu zborurile internaționale, avertizează Vasily Karpunin, șeful de analiză la Alfa Investments.

În prezent, Pobeda zboară în țările fostei URSS, precum și în Turcia și Emiratele Arabe Unite. Printre destinațiile sale se numără Abu Dhabi și Antalya, o mecca a turismului rusesc, vizitată de 3,5 milioane de ruși anul trecut.

Noul val de sancțiuni americane, care, pe lângă Pobeda, mai include aproape 300 de cetățeni și companii, va crea dificultăți rușilor „la nivel de zi cu zi”, sunt de acord analiștii MMI: a fi inclus în lista SDN „ar putea avea un impact negativ. pe traseele străine” Pobeda .

Zborurile companiei către Turcia și Emiratele Arabe Unite și țările din fosta URSS pot fi limitate – iar aceasta reprezintă aproximativ 15% din toate zborurile Pobeda, scriu analiştii Sberbank CIB. „Zborurile internaționale ale Pobeda vor înlocui probabil Aeroflot și Rossiya Airlines, iar Pobeda ar putea crește ponderea zborurilor interne ca compensație”, cred ei.

Sancțiunile împotriva Pobeda vor intra oficial în vigoare pe 30 iulie – înainte de această dată, Ministerul de Finanțe al SUA permite finalizarea tuturor operațiunilor cu transportatorul. Până acum, compania operează toate zborurile conform planificării, notează Asociația Rusă a Turoperatorilor (ATOR), citând o sursă din cercurile aviatice.

Pobeda a devenit prima companie aeriană rusă care a căzut sub sancțiunile de blocare ale SUA. De exemplu, Aeroflot se află doar pe lista de sancțiuni a Ministerului Comerțului, care îi interzice să importe direct tehnologie americană.

Încălcarea restricțiilor tehnologice a devenit baza sancțiunilor împotriva lui Pobeda, după cum reiese din explicațiile Departamentului de Stat. Potrivit datelor americane, compania a achiziționat și a transportat doar anul trecut piese de schimb pentru avioane în valoare de un milion de dolari, iar în ianuarie 2024 a participat la transportul componentelor de aeronave din India cu ajutorul Iranian Mahan Air.

La sfârșitul anului trecut, Pobeda a raportat un profit record în istoria sa de 21,3 miliarde de ruble. Compania a avut rezultate pozitive, spre deosebire de Aeroflot, care a rămas neprofitabilă pentru al cincilea an consecutiv. Anul trecut a pierdut 14 miliarde de ruble și totalul acumulat pentru 2020-2023. – peste 200 de miliarde.