DOC La 3 zile după publicare AGEPI recomandă încălcarea legii și favorizează OGC promovate subversiv de structuri rusești

Legea drepturilor de autor și a celor conexe a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare în data de 10 octombrie. Însă chiar și așa, cu toate „inovațiile” înaintate de AGEPI, instituția favorizează intrarea pe piața Republicii Moldova a organizațiilor drepturilor de autor susținute din spate, prin metode ilegale, de RAO (Российское Авторское Общество) și VOIS (Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности), din Federația Rusă.

Astfel, două organizații a dreptului de autor și a drepturilor conexe COPYRIGHT și ANPFI au sesizat Guvernul și Parlamentul cu privire la încălcările AGEPI care vizează avizarea entităților drepturilor de autor, care le favorizează pe cele susținute din Rusia.

În anunțul publicat de AGEPI cu privire la avizarea OGC-urilor, instituția recomandă oficial:

OGC-urile să încalce prevederile Legii nr. 230 din 28 iulie 2022, art. 85 alin. (2) care menționează că „Orice propunere de modificare a statutului se supune avizării AGEPI, cu două luni înainte de adunarea generală a organizației de gestiune colectivă în cadrul căreia modificarea urmează să fie aprobată.” Conform dispozițiilor finale ale legii, Legea nr. 230 va intra în vigoare pe data de 10 octombrie 2022. Deci, aplicând dispozițiile art. 85 alin. (2), Adunările Generale ale AN «COPYRIGHT» și ANPFI pot fi eventual convocate cel mai degrabă pentru data de 10 decembrie 2022. Iar conform Anunțului AGEPI – „în vederea aprobării Statutelor care au obținut avizul AGEPI, pot dispune convocarea/reconvocarea Adunării Generale, care urmează a avea loc în perioada 10-15 noiembrie 2022”.
Discriminarea OGC-lor avizate la moment prin acțiuni de protecționism deschis și direct din partea AGEPI are loc prin faptul că, potrivit Anunțului său, noii solicitanți pot depune actele pentru avizare începând cu data de 10 octombrie 2022, iar OGC-le avizate – doar în perioada 11-16 decembrie 2022. Aceasta demonstrează condiții inechitabile și discriminatorii în privința OGC-lor care activează la moment.
Urmare a întrebărilor expuse în cadrul ședinței din 23 septembrie 2022, pe marginea depunerii actelor necesare pentru avizarea asociațiilor, în contextul implementării art. 84 din Legea nr. 230 din 28.07.2022, se constată că AGEPI nu cunoaște setul de acte care urmează a fi prezentate ce demonstrează capacitatea economică de gestionare colectivă. Întrucât la întrebarea de concretizare – dacă va fi o Listă a documentelor și a informațiilor relevante care urmează a fi depuse, o Listă care va fi valabilă pentru toți solicitanții avizului în egală măsură și pentru excluderea manipulărilor și a protecționismului din partea AGEPI, directorul AGEPI a răspuns că o astfel de listă nu va fi.

Marcel Oțel, directorul ANPFI, în cadrul ședinței AGEPI de clarificare a noilor reglementări ce reies din lege, l-a întrebat pe directorul AGEPI, Eugeniu Rusu cu privire la lista documentelor care trebuie depuse la agenție pentru înregistrarea OGC-ului. Drept răspuns, Eugeniu Rusu, directorul instituției a făcut referire la legea veche. Asta deși pe data de 09 septembrie 2022 în Monitorul Oficial a fost publicată legea nouă.

„O sa depuneți cerere de avizare și noi o să examinăm și o sa va spunem dacă OGC-ul întrunește condițiile sau nu”, a punctat Rusu.

În cadrul discuției, dl Oțel l-a întrebat pe dl Rusu și despre cum ar putea în mod legal un OGC avizat să convoace, de exemplu, Adunarea Generala pe data de 10-15 noiembrie, dacă termenul de convocare și organizare a Adunării Generale este de două luni.

Directorul AGEPI a răspuns evaziv: „Dacă vreți să vă conformați tuturor prevederilor care sunt în comunicat, dumneavoastră o să fiți în termini legali și OK cu toate prevederile legale. (…) Procedura sau formula care a fost propusă de către AGEPI este una legală și nu încalcă nici o prevedere din noua lege”.

În același timp, dl Oțel M. a cerut claritate cu privire la anunțul de înregistrare a OGC-urilor, dacă e valabil și pentru cele existente, în condițiile în care termenele stabilite sunt în afara cadrului legal al noii legi, care va intra la 10 octombrie. Or, anunțul AGEPI favorizează OGC-urile noi – care vor să fie avizate, deoarece ele au dreptul să depună actele cu 2 luni mai devreme decât OGC-le care activează la moment.

Rusu a precizat că: „Anunțul este clar, sunt niște termeni de referință. Nu este obligatoriu, noi am venit în întâmpinarea OGC-urilor cu termeni legali și nu este niciun favoritism pentru nimeni”.

Reprezentanții OGC-urilor care activează de mai mulți ani în Republica Moldova sunt convinși că atât noua lege, cât și controversatul Anunț de stabilire a condițiilor pentru depunerea actelor de avizare, au scopul de a infiltra pe piața locală niște OGC-uri care sunt propulsate din spate de către organizații din Federația Rusă. Acestea au fost la Chișinău în vizite “de lucru” în noiembrie 2021 și au avut întrevederi cu Rusu E., directorul AGEPI. Ne-am expus public în acest sens și am alertat și instituțiile de stat referitor la aceste riscuri. În același timp, toată comunitatea de autori, compozitori și artiști sunt stupefiați și indignați de faptul că AGEPI, prin acțiunile sale, elaborând noua lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, a deschis larg poarta unor entități propulsate de organizații din Federația Rusă.

BANI.MD a scris anterior că, anume în interesele terțelor persoane (agenți economici și OGC-uri din Rusia) AGEPI a elaborat prezenta lege a drepturilor de autor. Este vorba de Российское Авторское Общество (RAO), Всероссийская Организация Интеллектуальной Собственности (VOIS) și Российский Союз Правообладателей (RUR). Acestea au atacat prin metode raider domeniile drepturilor de autor și conexe din Georgia, Azerbaidjan și Kazahstan, RAO i s-a creat impresia că ar putea distruge în scop de acaparare și sistemul drepturilor de autor din Republica Moldova.

#drepturi #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.