Putin a decis: Rușii mobilizați la război în Ucraina nu își mai pot face pașapoarte

30 Sept. 2022, 05:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Sept. 2022, 05:58 // Actual //  bani.md

Rusia nu mai eliberează paşapoarte persoanelor mobilizate în armată, a anunţat Guvernul, rus, relatează AFP.

”Dacă un cetăţean a fost chemat să efectueze serviciul militar sau dacă a primnit o convocare (la mobilizare sau recrutare), nu i se va elibera paşaport internţaional”, a anunţat miercuri, pe site-ul său de informaţii Guvernul.

Anunţarea acestor restricţii în eliberarea paşapoartelor internaţionale intervine în contextul în care mulţi ruşi se tem de închidere a frontierei ruse, în plină campanie de mobilizare a rezerveştilor, în vederea trimiterii de noi trupe la război, în Ucraina.
Această măsură are un impact direct asupra deplasărilor ruşilor, care au nevoie de un paşaport internaţional pentru a se duce în marea majoritate a ţărilor din lume. Însă ei se pot duce în Armenia, Belarus, Kazahstan şi Kîrgîzstan doar cu paşaportul intern, echivalentul unei cărţi de identitate.

Zeci de mi de ruşi au fugit în ţări vecine – mai ales în Georgia, Kazahstan şi Mongolia -, după ce Vladimir Putin a decretat miercurea trecută acestă mobilizare ”parţială”.

Exodul este atât de mare, încât Servivciile ruse de Securitate (FSB) au instalat marţi un birou ”mobil” de mobilizare la frontiera cu Georgia, pentru a-i prinde pe cei care încearcă să fugă de armată.

Preşedintele rus Vladimir Putin dădea asigurări, la 21 septembrie, că numai persoanele care au deja experienţă militară sau competente ”pertinente” în armată urmează să fie mobilizate.

Însă mobilizarea unor bătrâni, bolnavi şi studenţi – scutiţi -, a provocat un val de indignare şi manifestaţii, iar observatori suspectează Moscova de faptul că mobilizează dincolo de anunţurile oficiale.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.