Spînu spune de ce au redus rușii livrările de gaz: Au invocat probleme tehnice

De astăzi, 1 octombrie, Republica Moldova primește cu 30% mai puțin gaz din Federația Rusă.

Într-o conferință de presă, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susține că cei de la Gaprom au invocat o problemă tehnică, pe care noi nu o considerăm întemeiată.

„„Ei au făcut referință la o problemă tehnică, dar noi nu o considerăm argumentată. Incertitudinea în care operează Gazprom în această perioadă este foarte mare. Ieri, am fost anunțați despre continuarea livrărilor după ora 08.00 seara”, a punctat Spînu.”

Ministrul califică drept anormal comportamentul celor de la Gazprom. „Eu sper că cei de la Gazprom înțeleg că e în joc sănătatea oamenilor”.

Referindu-se la achizițiile de metan, Sînu a menționat că Moldova poate procura gaz din mai multe surse, dar la moment cel ai bun preț este cel oferit de Gazprom și care inclus în contractul pe care l-a semnat cu Moldovagaz.

Astăzi, 1 octombrie, Moldovagaz a confirmat că livrările de gaz sunt făcute în regim normal doar că în volum mai mic cu 30%.

#Spînu #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.