Superiaht aparţinând unui miliardar rus sancţionat, scos la vânzare pentru 29,5 milioane de euro

01 Oct. 2022, 15:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Oct. 2022, 15:02 // Actual //  bani.md

Un broker de iahturi de lux cu sediul în SUA anunţă vânzarea unui superiaht de 51 de metri, aparţinând miliardarului rus sancţionat Igor Kesaev, pentru 29,5 milioane de euro, potrivit unui e-mail vizualizat de Reuters.

Propunerea de vânzare a iahtului MySky, care a fost dezvăluită într-un anunţ trimis prin e-mail de firma de brokeraj unor destinatari nedeclaraţi pe 14 septembrie, vine pe fondul îngrijorărilor guvernelor occidentalilor că miliardari precum Kesaev au reuşit să ocolească o serie de sancţiuni internaţionale care vizează activele lor de lux, cum ar fi iahturile.

UE şi Marea Britanie l-au sancţionat pe Kesaev în aprilie, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, UE citând implicarea sa în producţia de arme militare şi în distribuţia de tutun în Rusia, precum şi legăturile cu guvernul rus „şi cu forţele sale de securitate”. Statele Unite nu l-au sancţionat pe Kesaev, iar Trezoreria americană nu a răspuns solicitărilor de a oferi comentarii.

Sara Gioanola, o purtătoare de cuvânt a Heesen Yachts, firma cu sediul în Olanda care a construit MySky, a confirmat că Igor Kesaev l-a comandat pe acesta şi un alt iaht, numit Sky.

Reuters nu a putut să confirme în mod independent că Igor Kesaev mai deţine în mod direct MySky.

Un articol despre fiica lui Kesaev şi galeria sa de artă din ediţia de primăvară 2021 a revistei Heesen a menţionat că „familia Kesaev este bine cunoscută de Heesen, care a comandat Sky şi MySky în ultimul deceniu”.

Un purtător de cuvânt al lui Kesaev a refuzat să răspundă la întrebări despre proprietatea iahtului sau despre vânzarea sa iminentă.

Anunţul vizualizat de Reuters a fost trimis de la o adresă de e-mail a firmei Merle Wood & Associates din Fort Lauderdale, Florida, care îşi spune că este „una dintre cele mai importante firme de brokeraj de iahturi din întreaga lume”. Acesta a fost distribuit în mod privat cu un avertisment de a nu publica anunţul. Reuters nu a reuşit să determine destinatarii.

Iahtul numit MySky dispune de „interioare sofisticate ultramoderne” realizate de un cunoscut arhitect olandez, o „sală de gimnastică interioară cu climă controlată” şi o punte care poate fi folosită pentru aterizarea elicopterelor, potrivit anunţului.

Merle A. Wood, care figurează ca punct de contact în anunţul MySky, a declarat telefonic pentru Reuters că nu ştie nimic despre proprietarul iahtului şi a îndrumat Reuters către un alt broker, Burgess, pe care l-a descris ca fiind brokerul principal în vânzarea propusă. Wood a trimis toate întrebările către Burgess, care are birouri în Londra, Monaco şi alte pieţe importante.

Un purtător de cuvânt al companiei Burgess, Nicci Perides, a declarat într-un mesaj pe WhatsApp că „nu poate răspunde la întrebări despre iaht” şi a trimis întrebările către Wood, care nu a răspuns la solicitări suplimentare de comentarii.

Clara Portela, expertă în sancţiuni la Universitatea din Valencia, a declarat că, deoarece nu există sancţiuni americane împotriva lui Kesaev, companiile sau cumpărătorii americani ar putea fi implicaţi în vânzarea iahtului fără să încalce sancţiunile.

O verificare efectuată miercuri de Reuters pe site-ul Burgess a găsit MySky ca fiind disponibil pentru rezervări de charter. Începând de joi, Burgess a eliminat lista de închiriere a MySky după ce Reuters a întrebat despre acest lucru.

Anunţul Merle Wood spunea că iahtul se află în Maldive. Reuters a fotografiat nava în apele din largul republicii insulare din Oceanul Indian la începutul lunii martie, în zilele de după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.

În ultimele luni, iahturi legate de ruşi sancţionaţi au apărut în destinaţii precum Maldive şi Turcia, în condiţiile în care autorităţile din Statele Unite, Uniunea Europeană şi Regatul Unit au impus sancţiuni şi au încercat să confişte astfel de bunuri.

Nici autorităţile din Maldive nu au răspuns la solicitările de comentarii.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care se ocupă de sancţiunile UE, a declarat că liderii europeni încurajează alte ţări să îşi alinieze politicile cu cele ale UE, dar a precizat că sancţiunile se aplică doar în cadrul jurisdicţiei UE.

Un purtător de cuvânt al Trezoreriei britanice a declarat că nu comentează cazurile individuale, dar „ia măsuri de aplicare a legii în fiecare caz raportat de suspiciune de încălcare a sancţiunilor financiare”.

 

 

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.