Din Rusia, cu “dragoste” – Gazprom şi şantajul energetic! Moldova speră la gazul azer. Interconectorul e gata

Astăzi, 1 octombrie, a fost dat în exploatare intercinectorul dintre Grecia și Bulgaria, care ar urma să reducă dependența de importul gazului rusesc. Or, acest lucru oferă posibilitatea Republicii Moldova de a achiziționa gaz din Azerbaidjan.

Premierul român Nicolae Ciucă a declarat la inaugurare în capitala Bulgariei, Sofia că orice pas întreprins în vederea creşterii securităţii energetice regionale şi a Europei este cheia pentru îndeplinirea obiectivelor noastre de redresare şi rezilienţă.

Acesta a precizat că trebuie continuată colaborarea cu partenerii pentru sporirea capacităţilor de producţie.

„De asemenea, trebuie să ne finalizăm proiectele în Europa, în ceea ce priveşte interconectivitatea, astfel încât să ne asigurăm că avem toate mijloacele necesare pentru a ne diversifica resursele şi a acţiona în solidaritate cu membrii UE şi cu vecinii noştri din Republica Moldova, Ucraina sau Balcanii de Vest. Punerea în funcţiune a Interconectorului Grecia-Bulgaria contribuie în mod semnificativ la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale. Deşi evenimentul, la care participăm, reprezintă un moment de sărbătoare pentru dezvoltatorii proiectului şi pentru toţi beneficiarii lui, trebuie să rămânem realişti şi să recunoaştem că este necesar să accelerăm procesul de diversificare a surselor şi a rutelor de aprovizionare, deoarece Europa trebuie să îşi reducă într-un ritm mai rapid dependenţa de combustibili fosili din Rusia”, a mai spus premierul.

Construcția interconectorului ar securiza și Republica Moldova din punct de vedere al livrărilor de gaze.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc, iar Moscova folosește metanul drept armă de șantaj. Iei, 30 septembrie, gigantul Gazprom a redus livrările către Republica Moldova cu 30%. Motivul invocat ar fi probleme tehnice.

#interconector #Bulgaria #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.