În anul de studii 2022-2023, vor fi acordate 77 de burse de merit elevilor și studenților. Guvernul a aprobat lista

În anul de studii 2022-2023, vor fi acordate 77 de burse de merit elevilor și studenților, în scopul susținerii și promovării performanțelor academice în rândul tinerilor și implicării active a lor în viața social-economică a Republicii Moldova. O decizie în acest sens a fost aprobată, astăzi, de Executiv.

Astfel, în anul de studii 2022-2023 urmează a fi acordate următoarele tipuri de burse de merit:

Bursa Republicii – 12 burse, în valoare de 1755 de lei fiecare, pentru studenții ciclului I, ciclului II, studii integrate, învățământ medical și farmaceutic din instituțiile de învățământ superior;
Bursa Guvernului – 30 de burse, în valoare de 1460 de lei, pentru studenții ciclului I, ciclului II, studii integrate, învățământ medical şi farmaceutic din instituțiile de învățământ superior;
Bursa Preşedintelui Republicii Moldova – 15 burse, dintre care 10 (1595 de lei) pentru studenţii ciclului I, ciclului II, studii superioare integrate, învățământ medical şi farmaceutic din instituţiile de învățământ superior şi 5 burse (1235 de lei) pentru elevii din instituţiile de învățământ profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar;
Bursa „Gaudeamus” – 20 de burse, în valoare de 1060 de lei, pentru elevii din instituțiile de învățământ profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar.

Pentru bursele de merit au candidat studenții și elevii care au obținut în anul precedent de studii o medie a notelor la sesiunea de vară nu mai mică de 9 la profilurile/domeniile de studiu tehnic, agrar, economic, medical, militar, drept și real și nu mai mică de 9,5 în alte profiluri/domenii de studiu.

Pentru competiția din anul academic 2022-2023, instituțiile de învățământ superior au înaintat 104 dosare, iar instituțiile de învățământ profesional tehnic – 22 de dosare.

Acordarea burselor de merit se înscrie în politicile promovate de guvernare pentru fortificarea sistemului de învățământ superior și alinierea acestuia la standardele UE, dar și în cele pentru asigurarea creșterii atractivității și competitivității naționale și internaționale a instituțiilor de învățământ superior și profesional tehnic postsecundar din țară, prin susținerea performanței și meritocrației.

#buerse de merit #strudenti #elevi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.